Ilie Bolojan afirmă că reforma pensiilor magistraților urmărește echitatea socială și reducerea cheltuielilor statului, respectând totodată normele europene.
„Sistemul de justiție are un rol foarte important pentru sănătatea unui stat democratic așa cum este România. Proiectul de lege privind reforma pensiilor magistraților este în linia normelor europene, însă ține cont, totodată, atât de aspecte de echitate socială, normalitate și eficiență, precum și de realitățile bugetare și necesitatea de a reduce cheltuielile de funcționare ale statului”, a afirmat prim-ministrul Ilie Bolojan, potrivit unui comunicat al Guvernului.
Citește și: Guvernul taie pensiile pentru a nu pica în categoria „junk”. Cât vor pierde pensionarii de la 1 ianuarie
Premierul Ilie Bolojan a declarat că majorarea vârstei de pensionare pentru magistrați va contribui atât la creșterea calității actului de justiție, cât și la sustenabilitatea sistemului, urmând să fie aplicată gradual, prin perioade tranzitorii.
Noul proiect de lege prevede și schimbări în modul de calcul al pensiilor magistraților, în concordanță cu politica de reducere a cheltuielilor publice, potrivit comunicatului Guvernului.
În cadrul discuțiilor de la Palatul Victoria au fost abordate și teme precum salarizarea predictibilă în sistemul judiciar, condițiile de muncă și volumul mare de activitate al magistraților.
La întâlnire au participat, alături de premier, secretarul de stat Roxana Simona Momeu și directorul Alina Rădoi din partea Ministerului Justiției, precum și reprezentanți ai mai multor asociații de magistrați, între care Asociația Magistraților din România, Uniunea Națională a Judecătorilor și Asociația Procurorilor din România.
Magistrații, nemulțumiți de reforma pensiilor speciale
Întâlnirea dintre premierul Ilie Bolojan și reprezentanții magistraților are loc pe fondul dezbaterii publice lansate de Ministerul Muncii săptămâna trecută privind proiectul de lege referitor la pensiile speciale. Documentul prevede ca judecătorii și procurorii să se pensioneze la vârsta de 65 de ani, cu posibilitatea de pensionare anticipată doar pentru cei care au acumulat minimum 35 de ani vechime.
Cei care aleg să se retragă mai devreme, fără a îndeplini condiția de vârstă, vor suporta o penalizare de 2% pe an, până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul public. Pensia nu va putea depăși 70% din venitul net, cu excepția judecătorilor Curții Constituționale, pentru care reglementarea necesită o lege distinctă.
Magistrații contestă aceste modificări, argumentând că eliminarea unor beneficii ar putea face profesia mai puțin atractivă pentru noile generații și susțin că proiectul ar trebui îmbunătățit. Conform calendarului prevăzut, actul normativ ar urma să fie adoptat până la 1 octombrie.
Citește și: Guvernul modifică proiectul legat de Pilonul II de pensii. Cum arată actuala variantă SURSE
