Întrebarea este dacă Trump, care i-a oferit un sprijin constant lui Netanyahu de-a lungul războiului, își va schimba tonul și va pune presiune asupra Israelului pentru a încheia conflictul, scriu editorii AP.
Întrevederea de luni, la Washington, dintre Benjamin Netanyahu și președintele Donald Trump are loc într-un moment delicat. Israelul este tot mai izolat, și a pierdut sprijinul multor țări, care i-au fost mult timp aliați de nădejde. Pe plan intern, coaliția de guvernare a lui Netanyahu pare mai fragilă ca oricând, iar Casa Albă dă semne de nerăbdare.
Duminică, într-o postare pe rețelele sociale, președintele SUA a declarat: „Avem o șansă reală pentru MĂREȚIE ÎN ORIENTUL MIJLOCIU. TOȚI SUNT PREGĂTIȚI PENTRU CEVA SPECIAL, PENTRU PRIMA DATĂ ÎN ISTORIE. VOM REUȘI!!!”
Trump și Netanyahu se întâlnesc în Biroul Oval
Incertitudinea din jurul întrevederii o face „una dintre cele mai importante” din relația de ani de zile dintre cei doi lideri, a spus profesorul Eytan Gilboa, expert în relațiile americano-israeliene la universitățile Bar-Ilan și Reichman.
„Netanyahu ar putea fi nevoit să aleagă între Trump și membrii coaliției sale”, dintre care unii doresc continuarea războiului, a explicat Gilboa. O decizie de a pune capăt conflictului l-ar lăsa pe Netanyahu într-o poziție politică precară acasă, cu un an înainte de alegeri.
Oded Ailam, cercetător la Centrul din Ierusalim pentru Securitate și Afaceri Externe, este de acord că Trump va cere probabil un armistițiu permanent, lăsându-i lui Netanyahu puține opțiuni. Premierul israelian a promis în repetate rânduri să continue ofensiva până la distrugerea Hamas.
Israelul ar putea cere stabilirea unor „linii roșii”
Dacă Trump va pune presiune, liderul israelian ar încerca probabil să includă „linii roșii” într-un eventual acord, a spus Ailam. El ar putea cere demantelarea Hamas și ar putea stabili condiția ca, în cazul reluării luptelor sau revenirii grupării la putere, armata israeliană să aibă dreptul de a acționa liber în Gaza.
Trump și Netanyahu au acționat împreună în iunie, în timpul scurtului război al Israelului cu Iranul, când președintele american a ordonat bombardierelor invizibile ale SUA să lovească trei situri nucleare. Trump l-a sprijinit pe Netanyahu și în timpul procesului său de corupție, pe care l-a descris drept o „vânătoare de vrăjitoare”.
Dar relația a devenit mai tensionată în ultima vreme. Trump a fost frustrat de atacul eșuat al Israelului de luna aceasta asupra unor oficiali Hamas aflați în Qatar, aliat al SUA în regiune și gazdă a negocierilor pentru încheierea războiului din Gaza.
Nerăbdare la Washington
Săptămâna trecută, Trump a promis că va împiedica Israelul să anexeze Cisiordania – o idee promovată de unii dintre partenerii de guvernare radicali ai lui Netanyahu. Comunitatea internațională se opune anexării, considerând că ar distruge șansele pentru o soluție cu două state.
Michael Doran, cercetător principal la Hudson Institute, a respins ideea că afirmațiile lui Trump privind Cisiordania ar fi un semn de fricțiune. Potrivit lui, declarațiile i-au permis lui Netanyahu să reziste presiunilor venite din partea membrilor de dreapta ai guvernului. „A fost o mișcare inteligentă a lui Trump”, a spus Doran. „A arătat deschidere față de aliații arabi și musulmani, dar în același timp l-a ajutat pe Netanyahu.”
Vineri, Trump a ridicat așteptările pentru întâlnirea cu Netanyahu, spunându-le jurnaliștilor că SUA sunt „foarte aproape de un acord privind Gaza”. Trump a mai făcut declarații similare și în trecut, fără rezultate concrete.
Planul nu include expulzarea palestinienilor
Propunerea lui Trump de a opri războiul din Gaza prevede o încetare imediată a focului, eliberarea tuturor ostaticilor în termen de 48 de ore și retragerea treptată a forțelor israeliene din enclava palestiniană, potrivit a trei oficiali arabi informați despre plan. Ei au vorbit, sub protecția anonimatului, întrucât propunerea nu a fost prezentată oficial.
Se crede că Hamas deține 48 de ostatici, dintre care Israelul consideră că 20 sunt încă în viață. Gruparea militantă a cerut ca Israelul să accepte încheierea războiului și retragerea totală din Gaza, ca parte a oricărui armistițiu permanent.
Trump a discutat planul cu lideri arabi și islamici la New York, în marja Adunării Generale a ONU. Planul nu prevede expulzarea palestinienilor din Gaza, idee pe care Trump părea să o fi susținut mai devreme în acest an.
Propunerea, formată din 21 de puncte, cere de asemenea sfârșitul guvernării Hamas în Gaza și dezarmarea grupării, au spus oficialii. Israelul ar urma să elibereze sute de palestinieni, inclusiv mulți condamnați la închisoare pe viață.
Planul mai prevede crearea unei forțe internaționale de securitate care să preia atribuțiile de ordine publică în Gaza postbelică. Afacerile civile ar urma să fie administrate de un comitet palestinian de tehnocrați, cu transferul ulterior al puterii către o Autoritate Palestiniană reformată. Netanyahu a respins orice rol pentru această autoritate, recunoscută internațional ca reprezentant al palestinienilor, în administrarea Gazei după război.
Un oficial Hamas a declarat că gruparea a fost informată despre plan, dar nu a primit încă o ofertă oficială de la mediatorii egipteni și qatarezi. Gruparea a respins în repetate rânduri depunerea armelor, legându-și arsenalul de obiectivul înființării unui stat palestinian independent.
Netanyahu a recunoscut duminică, într-un interviu pentru Fox News, existența planului american, afirmând că oficialii israelieni „lucrează cu echipa președintelui Trump … și sper că îl putem pune în aplicare”.
În discursul său de vineri la ONU, Netanyahu l-a elogiat de mai multe ori pe Trump, numindu-l un partener esențial care „înțelege mai bine decât oricare alt lider că Israelul și America se confruntă cu o amenințare comună”.
Israelul a pierdut mare parte din sprijinul internațional
Dar, în afara conducerii americane, Israelul a pierdut mare parte din sprijinul internațional pe care se putea baza.
La o sesiune specială a Consiliului de Securitate al ONU săptămâna trecută, reprezentanții statelor au exprimat oroare față de atacul Hamas din 2023, soldat cu aproximativ 1.200 de morți în Israel, 251 de persoane luate ostatice și declanșarea războiului. Mulți dintre ei au criticat apoi reacția Israelului și au cerut o încetare imediată a focului în Gaza și intrarea ajutorului umanitar.
Ofensiva Israelului a ucis peste 66.000 de palestinieni în Gaza, potrivit Ministerului Sănătății din Gaza, aflat sub administrația Hamas. Cifrele sale sunt considerate o estimare credibilă de ONU și de numeroși experți independenți. Luptele au strămutat 90% din populația Gazei, iar un număr tot mai mare se confruntă acum cu foametea.
În ultimele săptămâni, 28 de țări occidentale care susțineau Israelul în urmă cu doi ani i-au cerut să pună capăt ofensivei. Ele au criticat și restricțiile impuse de Israel asupra ajutorului umanitar, care au contribuit la foametea din unele părți ale Gazei.
Zece țări — inclusiv Marea Britanie, Franța, Canada și Australia — au recunoscut statul palestinian săptămâna trecută, în încercarea de a relansa procesul de pace blocat de mult timp.
Mai multe state arabe, inclusiv unele cu relații de lungă durată cu Israelul, l-au acuzat de genocid în Gaza, alături de experți ONU, cercetători de renume în domeniul genocidului și organizații israeliene și internaționale pentru drepturile omului. Curtea Internațională de Justiție analizează acuzațiile de genocid formulate de Africa de Sud, acuzații pe care Israelul le respinge categoric.
Citește și: Marea Britanie, Canada și Australia recunosc oficial statul Palestina
