DIR NEWS

Aproximativ 46,1% dintre români sunt de acord cu afirmația „războiul declanșat de Rusia în Ucraina reprezintă principala cauză a crizei energetice din Europa”. Procentul este în scădere față de noiembrie 2022, când 51,5% dintre români susțineau acest lucru, potrivit ultimului Barometru al Securității Energetice, realizat de INSCOP Research.

Conform studiului, 46,2% dintre români își exprimă dezacordul, comparativ cu 45,7% în urmă cu trei ani, iar 7,7% dintre respondenți nu știu sau nu răspund, notează Agerpres.

„Războiul și criza energetică, aceste teme au fost puternic legate. Întrebarea pe care am adresat-o: ‘Vă rog să vă exprimați acordul sau dezacordul cu privire la următoarele afirmații: războiul declanșat de Rusia în Ucraina reprezintă principala cauza a crizei energetice din Europa.’ Acordul 46%, dezacordul 46% – pare că avem două grupuri, două triburi egal distribuite din acest punct de vedere, comparativ cu datele din noiembrie 2022. Sunt de acord cu afirmația dată mai ales votanții USR, femeile, persoanele peste 60 de ani. Își exprimă dezacordul, în special votanții AUR, bărbații, persoanele cu educație primară, cei cu vârsta între 30 și 59 de ani”, a declarat, recent, Remus Ioan Ștefureac, director general INSCOP Research, la prezentarea ediției a cincea a Barometrului Securității Energetice.

Citește și: România recunoaște oficial femicidul. Peste 250 de parlamentari susțin legea care înăsprește pedepsele pentru violența împotriva femeilor

Cât influențează războiul din Ucraina criza energetică. Datele sondajului INSCOP

Directorul general INSCOP Research a menționat faptul că percepția asupra cauzelor crizei energetice s-a diversificat, iar războiul din Ucraina nu mai este dominant, opinia publică românească incluzând și alte cauze precum politicile europene sau disfuncționalitățile pieței interne.

„Gazele din Marea Neagră sunt percepute ca simbol al independenței energetice, dar o parte a populației, chiar dacă minoritară, este sceptică cu privire la destinația resurselor de gaz. Proiectul Neptun Deep generează optimism, românii cred în efectele economice și de securitate, însă percepția pozitivă este mai degrabă strategică (locuri de muncă, venituri, investiții), nu una imediat personală (facturi mai mici). Crește acceptarea solidarității energetice europene, semn al unei maturizări geopolitice: românii sunt tot mai dispuși să sprijine mecanismele comune de criză, cu condiția reciprocității și a unei gestiuni percepute ca echitabile. De asemenea, atitudinile față de sprijinirea Republicii Moldova și Ucrainei în domeniul energiei reflectă o combinație de raționalitate economică și empatie strategică, consolidând imaginea României ca actor regional responsabil, dar cu o societate care cere ca ajutorul să nu afecteze interesele interne”, a declarat Remus Ioan Ștefureac.

Cât despre resursele de gaz din Marea Neagră, 63,2% dintre românii intervievați susțin că „prin exploatarea resurselor de gaz natural din Marea Neagră, România nu va mai fi dependentă de importurile din Rusia”, comparativ cu 66,9% în mai 2022. În același timp, 28,9% spun că „gazul care va fi extras din Marea Neagra va fi vândut în Occident, nu va rămâne în România”, față de 26,7% în mai 2022. Ponderea non-răspunsurilor este de 8%, conform sondajului.

Potrivit cercetării, sunt de acord cu afirmația „prin exploatarea resurselor de gaz natural din Marea Neagră, România nu va mai fi dependentă de importurile din Rusia” votanții PNL și PSD, persoanele de peste 60 de ani și angajații la stat.

Studiul mai arată faptul că 18,2% dintre români consideră că exploatarea gazelor din Marea Neagră prin Neptun Deep va asigura beneficii economice țării noastre în mare măsură. 33,6% consideră în destul de mare măsură, 15,3% în destul de mică măsură, iar 25,3% în foarte mică măsură sau deloc.

„Cred că exploatarea gazelor din Marea Neagră prin Neptun Deep va aduce beneficii economice României în foarte mare și destul de mare măsură mai ales: votanții PSD, PNL și USR, femeile, persoanele peste 60 de ani, cele cu educație superioară, cei cu un venit mai ridicat, locuitorii din București, angajații la stat. Sunt de părere că exploatarea gazelor offshore va aduce beneficii economice României în mică/foarte mică măsură sau deloc mai ales votanții AUR, persoanele cu vârsta între 30 și 44 de ani, cei cu un venit redus”, potrivit sursei citate.

Citește și: Rusia: execuții sumare aplicate soldaților care refuză să lupte sau încearcă să scape de asalturi fără șanse