Procurorul-șef al Serviciului Teritorial Pitești din cadrul Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), Antonia Diaconu, arată în proiectul de management depus cu ocazia candidaturii pentru șefia DIICOT Central că, în cazul în care va fi selectată, se va concentra pe consolidarea instituțională, pe profesionalizarea conducerii și se va orienta către dosare de mare amploare.
În documentul analizat de PressHub, actualul procuror-șef al DIICOT – Serviciul Teritorial Pitești descrie anul 2026 ca un moment de „tensiune structurală” pentru justiția din România, marcat de polarizare socială, scăderea încrederii publice în instituții și presiuni crescute asupra sistemului judiciar.
Potrivit proiectului, provocările actuale nu mai derivă în principal din lipsa cadrului normativ, ci din dificultăți legate de aplicarea coerentă a legii, de adaptarea la noile forme de criminalitate organizată – tot mai sofisticate și transfrontaliere – și de necesitatea unui management eficient al resurselor.
Resetare instituțională și asumare
Un punct central al candidaturii îl reprezintă ideea unui moment de referință „T0” pentru sistem, caracterizat prin evaluare obiectivă, clarificarea disfuncționalităților interne și asumarea responsabilității acolo unde sunt constatate abateri. Diaconu subliniază că vulnerabilitățile justiției nu provin exclusiv din exterior, ci și din modul de organizare și funcționare al instituțiilor judiciare.
Documentul atrage atenția asupra deficitului de resurse umane, a limitărilor logistice și a problemelor de infrastructură, care afectează eficiența activității de urmărire penală, în special în cauzele complexe de criminalitate organizată.
Independența procurorului
În viziunea candidatei, independența procurorului trebuie înțeleasă ca o condiție operațională reală, susținută de un cadru intern stabil și de un management coerent. Proiectul pune accent pe profesionalizarea conducerii structurilor cu competență națională, pe utilizarea strategică a resurselor și pe orientarea către dosare cu impact sistemic.
Antonia Diaconu susține că DIICOT trebuie să își consolideze statutul de structură de elită a Ministerului Public, concentrându-se prioritar pe combaterea formelor de criminalitate organizată aflate la nivelurile superioare ale fenomenului infracțional.
Candidatura sa vine într-un context în care conducerea eficientă, recâștigarea încrederii publice și gestionarea presiunilor interne și externe sunt considerate esențiale pentru viitorul instituției.
Criminalitatea organizată cunoaște, cel puțin în ultima vreme, o diversificare crescută (trafic de droguri, trafic de persoane, criminalitate informatică, criminalitate economică), dar și o profesionalizare derivată din utilizarea tehnologiei avansate, interconectare transnațională și finanțare eficientă.
În ceea ce privește comunicarea publică, Diaconu este de părere că aceasta nu trebuie să fie exclusiv tehnică sau defensivă. „DIICOT va dezvolta o comunicare instituțională care trebuie să se îndepărteze de limbajul rigid și inaccesibil, să explice, fără a compromite anchetele, rolul instituției și limitele legale ale activității sale, să răspundă temerilor și așteptărilor legitime ale societății, dar și să combată dezinformarea și interpretările eronate”, se mai arată în proiectul de candidatură. În plus, „tăcerea instituțională, atunci când societatea așteaptă explicații legitime, devine o formă de abandon”, se arată în document.
Despre tăcerea procurorilor
Ea mai crede că „independența procurorilor nu presupune tăcere instituțională. Într-un climat social tensionat, tăcerea excesivă poate amplifica neîncrederea publică și presiunile asupra magistraților”.
Diaconu a făcut și o analiză SWOT a DIICOT. Punctele slabe ale Direcției sunt dificultățile în investigarea infracțiunilor informatice, inclusiv a tranzacțiilor cu criptomonede, dificultățile în administrarea fondurilor destinate infracțiunilor flagrante și utilizării investigatorilor și colaboratorilor sub acoperire, inclusiv imposibilitatea accesării acestora pe anumite perioade ale anului, circuit greoi al documentelor în mediul intern, formalizarea excesivă.
Amenințările la adresa DIICOT sunt reprezentate de instrumentalizarea publică a unor cauze penale, riscul politizării discursului privind justiția, erodarea încrederii publice în lipsa unei comunicări eficiente, creșterea incidenței atacurilor informatice,neîncrederea unei părți a populației în sistemul de justiție.
Concluziile analizei SWOT arată că „DIICOT dispune de resurse profesionale solide, dar funcționează într-un context intern și extern complex, care necesită schimbare managerială, consolidare instituțională și asumare publică”, se mai precizează în document.
În continuarea proiectului de candidatură la conducerea DIICOT, Antonia Diaconu, propune instituirea unui sistem clar de indicatori de performanță și mecanisme de monitorizare a managementului.
Potrivit documentului, evaluarea activității DIICOT nu ar urma să fie utilizată ca instrument de presiune, ci ca mecanism de responsabilizare și îmbunătățire continuă. Accentul ar urma să fie pus pe impactul real al măsurilor adoptate, nu pe „aparențe statistice”.
Fără indicatori cantitativi
În ceea ce privește eficiența operațională, candidata susține prioritizarea indicatorilor calitativi: gradul de complexitate al cauzelor soluționate, impactul dosarelor în destructurarea rețelelor de criminalitate organizată, coerența soluțiilor și menținerea acestora în fața controlului judiciar, precum și durata rezonabilă a urmăririi penale raportată la dificultatea fiecărui caz. Indicatorii cantitativi ar urma să fie utilizați doar complementar.
La nivelul resursei umane, performanța managerială ar urma să fie măsurată prin gradul de ocupare a posturilor vacante, în special în structurile teritoriale, reducerea suprasolicitării cronice, nivelul de încredere internă în conducere și eficiența mecanismelor de semnalare și soluționare a problemelor.
Un capitol distinct este dedicat comunicării publice și încrederii societății. Proiectul prevede evaluarea regularității și coerenței comunicărilor instituționale, capacitatea DIICOT de a explica activitatea într-un limbaj accesibil, reacția la dezinformări și evoluția percepției publice asupra justiției. Recâștigarea încrederii este descrisă ca un proces gradual, însă lipsa progreselor vizibile ar reprezenta, în viziunea candidatei, un semnal de alarmă managerial.
Concluzie: încredere, responsabilitate și susținere instituțională
În finalul proiectului, Diaconu plasează în centrul viziunii sale tema încrederii publice. Potrivit acesteia, justiția nu poate funcționa în absența încrederii societății, iar aceasta nu se construiește prin formalism sau prin simpla acumulare de statistici, ci prin onestitate, coerență și asumare.
Candidata subliniază că rolul justiției depășește aplicarea formală a legii, vizând protejarea drepturilor și libertăților fundamentale și menținerea unei conexiuni reale cu societatea. O justiție percepută ca rigidă și distantă riscă să-și piardă legitimitatea, în timp ce transparența și comunicarea consolidează autoritatea instituțională.
Recâștigarea și consolidarea încrederii în DIICOT sunt definite drept responsabilități publice, nu doar obiective manageriale. Proiectul reafirmă principiul egalității în fața legii și respinge orice formă de selectivitate sau influență conjuncturală în actul de justiție.
Autoritatea se construiește prin asumare
Totodată, este evidențiată importanța susținerii profesioniștilor din instituție – procurori, polițiști judiciari, grefieri și personal auxiliar – printr-un climat predictibil, recunoașterea efortului profesional și asumarea deciziilor dificile la nivel de conducere.
„Autoritatea nu se impune prin distanță, ci se construiește prin prezență și asumare”, este una dintre ideile centrale ale concluziei, care conturează direcția de leadership propusă: implicare constantă, decizii responsabile și orientare către rezultate relevante, cu impact real asupra combaterii criminalității organizate.
Ministrul Justiției urmează să anunțe, luni, 2 martie procurorii aleși pentru șefia DIICOT, DNA și Parchetul General, propunerile urmând a fi trimise președintelui Nicușor Dan pentru validare.
