Actualul procuror-șef al DNA, Marius Voineag, candidează pentru funcția de procuror general adjunct al Parchetului General (PG). El spune că a ales poziția 2 din parchet din cauza erodării imaginii la DNA și că instituția contează mai mult decât omul care o conduce.
UPDATE. Cu 3 voturi la 3, Voineag nu a reușit să adune o majoritate pentru un aviz pozitiv, astfel că procurorii din CSM au luat decizia de a amâna luarea unei hotărâri într-o ședință ulterioară.
Întrebat de Emilia Ion de ce candidează pentru funcția de adjunct al procurorului general, Voineag nu a dat un răspuns convingător și a arătat că nu a fost o decizie ușoară, că a dedicat foarte mult timp DNA și că în 2023 când a candidat „am candidat cu speranta că nu o să avem figuri care confiscă imaginea institutiei. Erodarea în funcție a fost un prim aspect”, a arătat șeful DNA, care a mai precizat că în trei ani au fost multe atacuri la persoana lui și că „e bine să faci un pas lateral la un moment dat”.
După ce a dezvăluit că au fost zile în care a primit și 40 de oameni în birou, Voineag a arătat că deschiderea înseamnă totul și crede că nu a afectat motivația procurorilor din DNA când a ales sa nu mai candideze pentru un al doilea mandat.
Cum îi verifica pe leneși
Întrebat dacă din postul de adjunct al PG va da un ordin asemănător cu cel dat la DNA, prin care procurorii din subordine să-i aducă la cunoștință toate măsurile de supraveghere, Voineag a susținut că a făcut acest lucru pentru a verifica dacă subordonații muncesc sau nu. El a arătat că procurorul-șef al DNA are acces la toate țintele, pentru că are în subordine Serviciul tehnic al instituției. „Am vrut sa vedem ce se lucrează prin acest ordin. Serviciul Teritorial Craiova avea zero mandate de interceptare. Procurorul-șef trebuie să cunoască tot, inseamnă că nu conduci instituția dacă nu știi tot. Acel ordin nu a fost atacat niciodată. „Procurorul-șef poate infirrma orice act sau măsură. A fost un instrument util pentru a vedea cine lucrează și cine nu. Am avut o creștere de patru ori a mandatelor de supraveghere tehnică după acel ordin”, a mai precizat Voineag.
Întrebat de Emilia Sîntion dacă un inspector judiciar ar trebui să aibă acces la aplicația Ecris V a procurorilor, Voineag a susținut că „nu cred că se poate”. „Nici noi nu avem acces la dosarele de instanță. Pe baza unei lucrări argumentate, aprobată, s-ar impune poate și o discuție cu procurorul de caz. Aș fi foarte rezervat pe disemninarea în exterior a datelor din dosare”, a completat șeful DNA.
A scăzut corupția în ultimii trei ani?
Întrebat de Claudiu Sandu dacă crede că în mandatul său de trei ani a scăzut corupția în România, Voineag s-a arătat încrezător și a arătat că are o listă cu 79 de dosare cu oameni importanți trimiși în judecată.
Chestionat cum ar reacționa dacă un om politic sau unul din vârful sistemului judiciar ar veni la el în calitate de procuror general adjunct și i-ar cere o anumită soluție într-un dosar, Voineag a răspuns că „m-ar bufni râsul”.
Tot Sandu l-a întrebat de ce a retras recursul în casație în două dosare de pe rolul instanței supreme, astfel încât instanța nu a putut sesiza Cureta de Justiție a Uniunii Euroepene (CJUE). Voineag a precizat că avea în 2025 o rată de respingere a recursurilor de 100% și astfel a ales să nu mai consume resurse umane inutil, fiind respinse toate de către judecători.
Întrebat de Daniel Horodniceanu care au fost nerealizările de la DNA, Voineag a declarat că a fost deficitar pe partea de comunicare publică, fiind și campanie electorală un an și jumătate, iar decizia de a nu comunica în acest interval nu a fost una inspirată.
Procurori care stau patru ore la birou
El s-a mai plâns de atacurile mediatice la care a fost supus, ele fiind puse pe seama personajelor importante pe care le-a trimis în judecată, fiind dați exemplu mai mulți generali și dosarul portul Constanța.
Șeful DNA a mai arătat că cele mai multe dosare ale parchetelor sunt dosare de circulație publică și că există procurori care vin la 10.00 și pleacă la 14.00 de la serviciu. În acest sens, el propune modalitate de regândire a salarizării, cel puțin în anii următori.
Secția pentru procurori a CSM urmează vă voteze și să acorde un aviz pozitiv sau negativ, consultaiv, candidaturii lui Voineag, urmând ca ministrul Justiției să decidă dacă transmite mai departe propunerea către numirea în funcție a acestuia președintelui României.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
