Războaiele de secesiune din fosta Iugoslavie – primul mare conflict din Europa după căderea comunismului – au început cu 35 de ani în urmă, în 1991, și s-ar putea spune că nu s-au încheiat nici astăzi, deși faza „caldă” a luat sfârșit, oficial, la începutul anilor 2000, după ce făcuse peste 130.000 de victime și milioane de refugiați. Dovadă: relațiile tensionate dintre Serbia și Kosovo, ultima țară care și-a câștigat independența, nu și recunoașterea universală,după un război sângeros.
În nordul Kosovo, regiune majoritar sârbă, incidentele dintre protestatari și forțele de ordine kosovare nu se opresc, iar dialogul politic dintre Belgrad și Priștina, mediat de Uniunea Europeană, stagnează.
Tensiunile au escaladat în repetate rânduri în ultimii ani.
În 2022 și 2023, protestatari sârbi au ridicat baricade în nordul Kosovo, blocând drumuri și puncte de trecere a frontierei, după dispute legate de plăcuțele de înmatriculare și de autoritatea instituțiilor kosovare în regiune. Radio Free Europe a relatat că în mai multe dintre aceste episoade KFOR a trebuit să intervină fizic pentru a menține ordinea, ceea ce spune destul despre cât de departe escaladaseră lucrurile.
Situația a luat o turnură și mai gravă în septembrie 2023, când un grup armat a atacat poliția kosovară în satul Banjska și a ucis un polițist. Politico scria atunci că incidentul a stârnit temeri că violențele de amploare s-ar putea întoarce în regiune, iar Priștina a acuzat direct Belgradul de implicare, acuzație pe care Serbia a respins-o. Banjska a rămas, până azi, unul dintre cele mai grave incidente de securitate din Kosovo de după 1999.
Citește și: Militarizarea Flancului Estic: minele antipersonal revin „la modă”
Puțin context
Kosovo a fost o provincie autonomă în cadrul Serbiei în perioada Iugoslaviei. În anii 90, relațiile dintre autoritățile sârbe și populația majoritar albaneză s-au deteriorat repede, iar conflictul a dus la un război între anii 1998 și 1999.
NATO a intervenit, luptele s-au oprit și teritoriul a intrat sub administrație ONU.
În 2008, Kosovo și-a declarat independența, pe care SUA și majoritatea statelor occidentale au recunoscut-o rapid. Serbia nu recunoaște însă acest statut. Președintele sârb Aleksandar Vučić a repetat de mai multe ori că “Serbia nu va recunoaște niciodată independența Kosovo”, iar poziția Belgradului e susținută și de faptul că nici măcar toate statele UE nu au recunoscut fosta provincie sârbă. România, Grecia, Cipru, Slovacia și Spania nu au făcut-o și motivele nu sunt întâmplătoare.
România și Slovacia se tem de precedentul pe care l-ar putea crea în relație cu minoritățile maghiare, Spania are propriile tensiuni separatiste în Catalonia și Țara Bascilor, iar Cipru trăiește de decenii cu nordul insulei ocupat de Turcia.
Nordul Kosovo rămâne zona cea mai aprinsă a conflictului. Regiunea e locuită majoritar de sârbi, care resping în mare parte autoritatea Priștinei și trăiesc după structuri administrative, educaționale și sanitare finanțate de Belgrad. Un raport International Crisis Group din 2023 descria nordul ca un teritoriu în care statul kosovar există pe hârtie, dar nu neapărat pe stradă. Tensiunile au crescut și mai mult în 2023, când primari albanezi au fost instalați în funcție în mai multe municipalități din nord, în urma unor alegeri boicotate de populația sârbă. Protestele care au urmat au degenerat rapid în confruntări cu forțele de securitate kosovare, iar KFOR a fost din nou nevoit să intervină.
În paralel, dialogul politic dintre Serbia și Kosovo rămâne blocat. Negocierile mediate de UE au început în 2011 și au produs mai multe acorduri, cel mai important fiind Acordul de la Bruxelles din 2013. În practică, acesta trebuia să normalizeze relațiile și să pună bazele unei Asociații a municipalităților cu majoritate sârbă, care să ofere comunităților sârbe din Kosovo un cadru propriu de organizare.
Nu s-a întâmplat nimic din toate astea.
Guvernul kosovar e reticent și motivul este faptul că se teme că o autonomie extinsă pentru municipalitățile sârbe ar putea ajunge să arate ca Republika Srpska din Bosnia. Premierul Albin Kurti a spus direct că “Asociația municipalităților cu majoritate sârbă nu poate deveni o nouă Republika Srpska în interiorul Kosovo”.
UE încearcă de mai multă vreme să relanseze negocierile. După escaladarea din Banjska, Reuters relata că presiunea Bruxellesului asupra ambelor părți crescuse semnificativ, iar Miroslav Lajčák, trimisul special al UE pentru dialogul Belgrad-Priștina, declara că ambele părți trebuie să se întoarcă la negocieri, după o perioadă în care contactele fuseseră practic înghețate. Totodată, dacă nordul Kosovo rămâne în tensiune permanentă, orice discuție despre viitorul european al regiunii rămâne blocată înainte să înceapă.
Dosarul Kosovo blochează și procesul de aderare al Serbiei la UE.
Serbia e stat candidat de ani buni, dar atâta timp cât relația cu Kosovo nu e normalizată, negocierile nu pot continua. Între timp, alte state din regiune avansează în procesul de aderare. Muntenegru e considerat cel mai avansat candidat, iar Albania și Macedonia de Nord au făcut progrese clare în ultimii ani.
Mai mult de atât, Kosovo nu e o problemă de sine stătătoare. E greu să vorbești despre ce se întâmplă aici fără să ajungi inevitabil la Bosnia, unde lucrurile nu stau nici ele prea bine. Republika Srpska amenință periodic cu secesiunea, instituțiile centrale funcționează cu greu și toată lumea pare să aștepte următoarea criză.Totusi, problema nu se oprește la Kosovo.
În Balcanii de Vest există încă șase state care nu sunt în Uniunea Europeană și toate au probleme care le încetinesc drumul spre integrare, iar trio-ul Serbia-Kosovo-Bosnia pare cel mai complicat. Kosovo și Bosnia se confruntă cu tensiuni legate de comunitățile sârbe, iar Serbia rămâne blocată de conflictul nerezolvat cu Kosovo.
La aproape 25 de ani de la război, Kosovo nu mai e un conflict militar, dar nici o problemă rezolvată. Nordul rămâne o zonă în care statul kosovar există mai mult pe hârtie, negocierile sunt blocate de ani buni și Serbia și UE par tot mai departe de un punct comun.
Nu e o situație care explodează mâine, dar e una care nu se rezolvă de la sine.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
