„Flota fantomă” a Rusiei, prin care Moscova încearcă să evite sancțiunile internaționale, ar putea ieși din umbră. Un consilier de rang înalt al Kremlinului, Nikolai Patrușev, a declarat pe 19 martie că Moscova ia în considerare escortarea navelor din „flota fantomă” cu nave militare, pe fondul intensificării supravegherii occidentale, relatează Kyiv Independent.
Într-un interviu acordat presei ruse de stat, Patrușev – fost șef al Serviciului de Informații FSB și secretar general al Consiliului de Securitate – a susținut că activitatea maritimă rusă se confruntă cu amenințări în creștere și a acuzat lansarea unei „campanii fără precedent” împotriva navelor care transportă mărfuri din porturile rusești. El a invocat și un presupus atac asupra unui tanc petrolier rusesc de gaze naturale lichefiate în Marea Mediterană, pe care l-a calificat drept „act de terorism internațional”.
Potrivit acestuia, autoritățile ruse analizează mai multe măsuri de securitate, inclusiv utilizarea unor echipe mobile de intervenție, instalarea de echipamente speciale la bordul navelor și chiar escortarea flotei comerciale de către nave militare.
Declarațiile vin în contextul în care state europene precum Franța, Germania și Italia au intensificat controalele asupra navelor suspectate că fac parte din această rețea opacă, folosită pentru a eluda sancțiunile asupra exporturilor de petrol rusesc. Recent, Suedia a reținut o astfel de navă în Marea Baltică.
Oficialii occidentali avertizează că „flota fantomă” ar putea fi implicată și în activități hibride, inclusiv spionaj sau operațiuni cu drone.
Efectul războiului cu Iranul
Cererea pentru petrolul rusesc este între timp în creștere, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu și al tensiunilor din jurul Strâmtorii Ormuz, care reduc oferta globală și au împins luni prețul petrolului de referință peste pragul de 100 de dolari pe baril.
Statele Unite au suspendat temporar, joi, sancțiunile asupra petrolului rusesc aflat deja pe mare, permițând livrarea acestuia către cumpărători din întreaga lume, în timp ce administrația Trump încearcă să tempereze creșterea accelerată a prețurilor la energie, alimentată de conflictul din Iran.
Excepțiile, emise de Departamentul Trezoreriei, vor fi valabile până la 11 aprilie. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a estimat că deblocarea petrolului rusesc ar putea adăuga sute de milioane de barili pe piața globală, contribuind la temperarea prețurilor.
După invazia din 2022, Rusia a fost supusă unor sancțiuni severe impuse de SUA și celelalte state din Grupul celor Șapte economii avansate. Acestea au inclus un plafon de preț pentru petrolul rusesc și măsuri împotriva așa-numitei „flote fantomă” — nave fără identificare clară, utilizate pentru a ocoli sancțiunile.
Statele Uniunii Europene au sancționat deja sute de petroliere și lucrează la noi măsuri care vizează asigurările, echipajele și alte servicii maritime ce permit operarea acestor nave — instrumente prin care Bruxelles-ul speră să facă exploatarea flotei fantomă tot mai costisitoare și dificilă. Aceste măsuri sunt însă incluse în al 20-lea pachet de sancțiuni UE, blocat pentru moment de Ungaria, din cauza disputei privind conducta petrolieră Drujba, prin care Ungaria și Slovacia sunt alimentate de Rusia.
O piață petrolieră mai tensionată înseamnă că unii cumpărători ar putea continua să achiziționeze țiței rusesc la preț redus. Pe măsură ce prețurile cresc, crește și stimulentul financiar pentru a procura petrol mai ieftin din Rusia, compensând riscurile și costurile mai mari asociate transportului cu nave sancționate, comentează NYT.
Se așteaptă ca cererea să fie alimentată în special de țări asiatice precum China și India — primul și al treilea cel mai mare importator de petrol la nivel global — care depind în mare măsură de livrările din Orientul Mijlociu și ar putea apela la Rusia pentru a compensa eventualele deficite.
Rafinăriile indiene au început deja să cumpere mai mult petrol rusesc, după ce Statele Unite au relaxat temporar presiunea asupra acestei țări, permițând reluarea achizițiilor săptămâna trecută.
India importă, în medie, 10 milioane de tone metrice de țiței pe lună prin Strâmtoarea Ormuz, a declarat Vaibhav Raghunandan, analist UE–Rusia la Centrul pentru Cercetare în Energie și Aer Curat. „Chiar dacă jumătate din acest volum ar fi înlocuit cu petrol rusesc aflat deja pe mare, acest lucru s-ar traduce în profituri uriașe pentru Kremlin.”
Se reiau negocierile de pace pentru Ucraina?
În paralel, președintele Volodimir Zelenski a anunțat reluarea eforturilor diplomatice, confirmând trimiterea unei delegații ucrainene în Statele Unite pentru discuții programate în acest weekend. El a subliniat că negocierile au stagnat în ultimele săptămâni, inclusiv din cauza redirecționării atenției internaționale către conflictul din Orientul Mijlociu.
Zelenski a precizat că oficiali de rang înalt, printre care Rustem Umerov, Kirilo Budanov și David Arakamia, vor participa la discuții, reiterând că prioritatea Kievului este crearea condițiilor pentru „o pace demnă”.
De partea rusă, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a vorbit despre o „pauză situațională” în negocieri, sugerând că Moscova ar putea să nu participe la noile discuții.
Ultima rundă de negocieri trilaterale între Kiev, Moscova și Washington a avut loc la Geneva, în februarie, iar o întâlnire programată ulterior la Abu Dhabi a fost amânată după escaladarea conflictului din Iran.
Oficialii europeni avertizează că sprijinul militar american pentru Ucraina, în special sistemele de apărare antiaeriană, ar putea întârzia, pe fondul competiției cu nevoile generate de conflictul din Orientul Mijlociu.
(Sursa foto: Pixabay.com)
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
