Guvernele din cinci state membre ale UE erodează „constant și intenționat” statul de drept, avertizează una dintre principalele organizații europene pentru libertăți civile, în timp ce standardele democratice se deteriorează în alte șase țări, inclusiv în democrații considerate până recent solide.
Pe baza datelor furnizate de peste 40 de ONG-uri din 22 de state, organizația Civil Liberties Union for Europe (Liberties) descrie guvernele din Bulgaria, Croația, Ungaria, Italia și Slovacia drept „dismantlers”, adică actori care subminează activ statul de drept.
Raportul pe 2026, publicat luni, arată că în Slovacia statul de drept a regresat în toate domeniile – justiție, anticorupție, libertatea presei și mecanismele de control ale societății civile – sub guvernul populist, autoritar și pro-Moscova condus de Robert Fico. Situația este similară în Bulgaria, în timp ce Ungaria, unde cei 16 ani de guvernare ai lui Viktor Orbán ar putea lua sfârșit după alegerile din 12 aprilie, „rămâne un caz aparte”, continuând să adopte politici și legi tot mai regresive, fără semne de schimbare.
În alte state, Liberties identifică Belgia, Danemarca, Franța, Germania și Suedia drept „sliders” – țări în care statul de drept se degradează în anumite domenii, fără ca această evoluție să fie parte a unei strategii politice generale.
Cehia, Estonia, Grecia, Irlanda, Lituania, Țările de Jos, România și Spania sunt clasificate drept „stagnators”, adică state în care situația nu se îmbunătățește, dar nici nu se deteriorează semnificativ, potrivit raportului de 800 de pagini. În aceeași categorie este inclusă și Polonia, unde premierul Donald Tusk încearcă să restabilească elemente-cheie ale statului de drept, precum independența justiției, afectate de fostul guvern PiS, dar se confruntă cu blocaje generate de veto-ul prezidențial.
Progresele limitate ale Poloniei arată cât de dificil și fragil este procesul de restaurare a independenței instituționale odată ce aceasta a fost afectată, subliniază raportul. Singura țară care primește calificativul de „hard worker” este Letonia, unde guvernul face progrese active în consolidarea statului de drept.
Raportul mai arată că mecanismele UE pentru combaterea degradării statului de drept sunt în mare parte ineficiente, majoritatea statelor membre nereușind să transforme recomandările în acțiuni concrete, în ciuda anilor de monitorizare din partea Comisia Europeană.
Astfel, 93% dintre recomandările din raportul Comisiei pe 2025 privind statul de drept sunt reluări din anii anteriori, multe fără modificări, iar numărul recomandărilor noi s-a înjumătățit față de 2024. Din 100 de recomandări analizate de Liberties, 61 nu au înregistrat niciun progres, iar alte 13 au cunoscut chiar regres.
„Raportul Comisiei ar fi trebuit să genereze acțiuni concrete”, a declarat directoarea executivă a Liberties, Ilina Neshikj, avertizând că repetarea recomandărilor fără măsuri reale de implementare nu va inversa tendința de degradare a statului de drept în Uniunea Europeană.
„No Kings”: protestele care scot milioane de americani pe străzi
Milioane de oameni au protestat sâmbătă în întreaga SUA împotriva politicilor președintelui Donald Trump. Potrivit organizatorilor, peste opt milioane de persoane au participat la manifestații în toate cele 50 de state, însă aceste cifre nu pot fi verificate independent în acest moment.
Protestatarii au afișat pancarte cu coroane tăiate, au apărut costumați în parodii ale lui Trump și ale membrilor administrației sale și au scandat frecvent „No Kings, no Kings” („Fără regi, fără regi”). A fost a treia mare zi de protest de la lansarea mișcării, în iunie 2025.
Sub sloganul „No Kings”, manifestanții acuză administrația că pune în pericol principiile democratice, precum libertatea de exprimare, drepturile civile și dreptul de vot. La protestele din Washington, D.C., participanții au cerut mai multă transparență din partea administrației și au avertizat că democrația americană este în pericol.
Mișcarea a început anul trecut, după o paradă militară organizată de ziua lui Trump, criticată de mulți drept o demonstrație de forță. Alte valuri de proteste au urmat în octombrie, axate în special pe politica de migrație a SUA și pe acțiunile agenției de imigrare ICE. Între timp, pe agenda protestelor a apărut și războiul din Iran, unii participanți cerând oprirea implicării americane în conflict.
Manifestații au avut loc atât în marile orașe, cât și în localități mai mici, inclusiv în zone conservatoare și suburbii. La un eveniment central organizat în St. Paul, statul Minnesota, a participat și Bruce Springsteen, care a susținut protestele printr-un nou cântec inspirat de controversele legate de raidurile de deportare.
Proteste similare au avut loc și în afara SUA, inclusiv în Germania. La Berlin, demonstranții au acuzat administrația Trump de atacuri la adresa democrației și au cerut transparență în cazul documentelor legate de Jeffrey Epstein. Manifestații au fost organizate și la München și Frankfurt.
Casa Albă a criticat protestele, o purtătoare de cuvânt descriindu-le, potrivit presei, drept reuniuni ale unui grup restrâns, susținut de rețele de stânga, fără sprijin larg în rândul populației.
(FOTO: Inquam Photos / George Călin)
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
