
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a anunțat intenția de a prelungi măsura plafonării adaosului comercial pentru alimentele de bază, care urma să expire pe 31 martie, și de a extinde această intervenție la toate produsele agroalimentare. Propunerea sa vizează limitarea marjelor comerciale la un nivel cuprins între 20% și 30%, pentru o perioadă de șase luni, în scopul stabilizării pieței și protejării consumatorilor și producătorilor români, potrivit digi24.ro.
Te-ar mai putea interesa și: Panificația din România, sub presiunea crizei energetice: riscuri de faliment dacă scumpirile persistă
Plafonarea adaosurilor la alimente: Ministrul Agriculturii propune limită de 20-30% pentru toate produsele
Ministrul a justificat această măsură prin contextul economic și geopolitic dificil, susținând că intervenția statului este necesară pentru a preveni creșterea excesivă a prețurilor și pentru a susține capitalul românesc în fața presiunilor externe. El a argumentat că limitarea adaosurilor nu ar afecta negativ companiile, deoarece procentul propus ar reprezenta profit net pentru retaileri, după acoperirea tuturor costurilor. De asemenea, Barbu a subliniat că extinderea plafonării la toate produsele agroalimentare ar elimina practica prin care comercianții mută adaosurile mari pe produse neplafonate, încercând să compenseze pierderile.
În sprijinul acestei idei, ministrul a invocat analize economice care arată că, în prezent, adaosurile comerciale au fost transferate către alte categorii de produse, precum detergenții sau cosmeticele. El consideră că aplicarea unei plafonări generalizate ar „regla piața” și ar elimina aceste dezechilibre. Totodată, Barbu a afirmat că statul român poate interveni în economie, inclusiv fără notificarea Comisiei Europene, în condițiile existenței unei stări de criză, extinzând această logică și la alte domenii sensibile precum energia sau combustibilii.
Pe de altă parte, măsura este contestată de reprezentanții comercianților. Feliciu Paraschiv, vicepreședinte al Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România, a avertizat că intervenția statului în stabilirea marjelor comerciale a produs deja distorsiuni în piață și ar putea avea efecte negative pe termen mediu. El a respins ideea că există adaosuri de 100% în practică, explicând că nivelul concurenței din retail face imposibilă aplicarea unor astfel de marje.
Paraschiv a oferit exemple concrete pentru a ilustra situația din piață, arătând că unele produse, precum zahărul, se vând uneori chiar sub costul de producție, din cauza competiției intense dintre retaileri. El a descris fenomenul numit „efectul de waterbed” (saltea cu apă), prin care pierderile generate de plafonarea unor produse sunt compensate prin creșterea prețurilor la alte produse neplafonate. În opinia sa, acest mecanism demonstrează că intervențiile administrative pot dezechilibra piața și pot duce la efecte contrare celor dorite.

