Miniștrii Sănătății și Finanțelor, Alexandru Rogobete și Alexandru Nazare, au avut joi, la Washington DC, o primă rundă de discuții cu reprezentanții companiei Pfizer, în încercarea de a găsi o soluție pentru datoria de aproximativ 600 de milioane de euro pe care România o are pentru vaccinurile anti-COVID neutilizate, sumă la care se adaugă și dobânzi.
Te-ar mai putea interesa și: Nicușor Dan cere transparență totală în cazul Pfizer: Contractele ar trebui făcute publice
România negociază cu Pfizer conversia datoriei pentru vaccinuri în medicamente inovatoare
Întâlnirea a fost descrisă drept una „exploratorie”, având ca scop identificarea unor opțiuni viabile pentru gestionarea acestei obligații financiare. Partea română a propus o abordare alternativă: conversia datoriei în medicamente inovatoare, în special pentru pacienții oncologici și cei care suferă de boli rare. Ideea centrală este ca banii care ar trebui plătiți către companie să fie transformați într-un beneficiu direct pentru sistemul de sănătate și pentru pacienți, prin acces mai rapid la tratamente moderne.
Ministrul Sănătății a subliniat că discuțiile s-au desfășurat într-un cadru profesionist și constructiv, punând accent nu doar pe obligația contractuală, ci și pe oportunitatea de a dezvolta un parteneriat mai amplu cu Pfizer.
Deocamdată, negocierile sunt într-o fază incipientă. Reprezentanții Pfizer urmează să analizeze propunerea și să revină cu un răspuns privind cadrul tehnic al eventualei înțelegeri, precum și posibilitatea ca aceasta să fie aprobată de conducerea companiei. Autoritățile române consideră acest moment un prim pas important, dar recunosc că procesul va continua și nu va fi finalizat pe termen scurt.
Contextul acestor negocieri este unul juridic și financiar sensibil. Un tribunal din Bruxelles a decis, în primă instanță, că România trebuie să plătească suma restantă pentru vaccinurile comandate în timpul pandemiei de COVID-19, în baza contractelor încheiate cu Pfizer/BioNTech. Situația a apărut după ce, odată cu diminuarea pandemiei, România și Polonia au refuzat să mai achiziționeze integral dozele contractate, considerând că nu mai sunt necesare.
