Victoria partidului Tisza (Respect și Libertate), condus de Peter Magyar, a fost consolidată după finalizarea numărării tuturor voturilor, inclusiv cele din diaspora și prin corespondență. Formațiunea a ajuns la 141 de mandate din totalul de 199 în Parlamentul Ungariei, obținând astfel o majoritate confortabilă, chiar peste pragul de două treimi (133 de mandate) necesar pentru modificarea Constituției și a legilor fundamentale, potrivit digi24.ro.
Te-ar mai putea interesa și: Tánczos Barna: „S-a încheiat o eră” după victoria lui Peter Magyar în Ungaria
Peter Magyar obține majoritate de două treimi și îl învinge pe Viktor Orbán
Rezultatul marchează o schimbare politică majoră, punând capăt celor 16 ani de guvernare ai premierului Viktor Orbán și ai partidului său, Fidesz. Fidesz a suferit o înfrângere severă, obținând doar 52 de mandate și 10 circumscripții uninominale, în contrast puternic cu rezultatele din 2022, când domina scena politică.
Peter Magyar a descris victoria drept „fără precedent”, subliniind însă și responsabilitatea uriașă care vine odată cu acest mandat puternic. El urmează să preia oficial funcția în jurul datei de 9–10 mai și a anunțat deja prioritățile guvernării: o amplă campanie anticorupție și un plan de relansare economică, în contextul în care economia Ungariei a stagnat în ultimii ani.
Schimbarea de putere a avut deja efecte în plan economic. Piețele financiare au reacționat pozitiv, investitorii anticipând o posibilă îmbunătățire a relațiilor dintre Ungaria și Uniunea Europeană. În ultimii ani, aceste relații au fost tensionate din cauza disputelor dintre guvernul Orbán și instituțiile europene privind statul de drept. O eventuală normalizare ar putea duce la deblocarea unor fonduri europene importante, în valoare de miliarde de euro, suspendate de Comisia Europeană.
Totuși, analiștii avertizează că impactul economic nu va fi imediat. Deși fondurile europene ar putea stimula investițiile și reduce riscurile financiare pe termen mediu, pe termen scurt economia Ungariei rămâne vulnerabilă la factori externi, precum tensiunile geopolitice și politicile fiscale interne.
