DIR NEWS

În Europa Centrală și de Est, numărul procedurilor de insolvență a crescut marginal, cu 0,26%, de la 46.043 în 2024 la 46.161 în 2025. Evoluția vine într-un context în care inflația s-a temperat, dobânzile au început să scadă, piețele energetice s-au stabilizat, iar presiunile salariale s-au redus. Totuși, aceste îmbunătățiri nu s-au tradus într-o redresare uniformă a mediului corporativ.

„Cifrele generale sugerează o stabilizare, dar realitatea de fond este mult mai complexă. Diferențele dintre țări se adâncesc, iar dinamica insolvențelor este influențată din ce în ce mai mult de factori naționali, precum cadrele de reglementare, politica fiscală și expunerea la cererea externă”, a declarat Mateusz Dadej, Regional Economist Coface.

La nivel de țări, evoluțiile au fost contrastate, cu trei tipare principale în regiune

Cele mai mari creșteri ale insolvențelor au fost consemnate în Polonia (+17,8%), unde avansul este asociat în principal cu utilizarea extinsă a procedurilor de restructurare. Au urmat Slovenia (+12,9%), Serbia (+9,6%), Republica Cehă (+8,7%) și România (+3,8%), evoluții influențate de înăsprirea fiscală, cerere externă redusă, incertitudine politică și deteriorarea comportamentului de plată.

În schimb, scăderi semnificative ale insolvențelor au fost raportate în Croația (-18,6%), Slovacia (-14,5%), Lituania (-13%), Letonia (-7,4%), Ungaria (-6,6%) și Bulgaria (-6,2%), evoluții care indică o normalizare după episoadele de volatilitate generate de criza energetică și măsurile excepționale din anii anteriori.

Estonia (+1,1%) a rămas relativ stabilă.

Presiuni persistente în sectoarele ciclice

La nivel sectorial, industria prelucrătoare, construcțiile și transporturile au înregistrat cele mai importante creșteri ale insolvențelor, fiind afectate de condițiile de finanțare și de cererea externă slabă.

Deși scăderea dobânzilor și temperarea inflației au oferit o anumită ușurare, efectele întârziate ale șocurilor de cost și presiunea asupra marjelor continuă să afecteze în special companiile mici.

2026: risc crescut pe fondul volatilității energetice

Pentru 2026, Coface anticipează o intensificare a riscurilor de insolvență în regiune, în contextul unui posibil nou șoc energetic, care ar putea majora costurile de producție și presa suplimentar marjele companiilor.

În același timp, insolvențele în creștere din Germania, principal partener comercial al regiunii, ar putea amplifica riscurile de contagiune prin lanțurile de aprovizionare.

„Se întrevăd factori favorabili, inclusiv absorbția accelerată a fondurilor UE și o cerere externă mai puternică în a doua jumătate a anului 2026. Cu toate acestea, este puțin probabil ca aceste aspecte să compenseze complet volatilitatea energetică și riscurile externe”, a declarat Jarosław Jaworski, Regional CEO Coface.

Acesta a adăugat că, într-un mediu mai dificil, companiile vor trebui să își consolideze gestionarea lichidităților, controlul costurilor și monitorizarea riscului de contrapartidă.

Potrivit Coface, analiza insolvențelor de peste 1 milion de euro arată că 18% dintre companiile afectate prezentau deja dificultăți financiare la începutul anului 2025, iar 17% înregistraseră întârzieri semnificative la plată înainte de intrarea în insolvență.

„Avertismentele timpurii și informațiile în timp real pot reprezenta un instrument esențial pentru companii în gestionarea riscului de credit și protejarea lanțurilor de aprovizionare”, a afirmat Matei Mihăilescu, Business Information Director Coface CEE.

În ansamblu, Coface estimează că insolvențele din Europa Centrală și de Est vor continua să crească în 2026, pe fondul presiunilor asupra costurilor, dependențelor externe și incertitudinii economice.