Eurostat a publicat ediția 2026 a studiului privind digitalizarea, care evidențiază un paradox major la nivelul Uniunii Europene: deși utilizarea internetului este aproape universală, nivelul competențelor digitale rămâne semnificativ în urmă. Potrivit datelor, 93% dintre cetățenii UE au folosit internetul cel puțin o dată pe săptămână în 2025, iar 94% au declarat că l-au utilizat în ultimele trei luni. Cu toate acestea, aproximativ 40% dintre europeni nu dețin nici măcar competențe digitale de bază, ceea ce indică o diferență importantă între accesul la tehnologie și capacitatea de a o folosi eficient.
Te-ar mai putea interesa și: Nikos Christodoulides cere un plan clar de apărare al UE în caz de atac asupra unui stat membru
România, pe ultimul loc în UE la competențe digitale, deși internetul este folosit de majoritatea populației
Uniunea Europeană și-a stabilit ca obiectiv ca până în 2030 cel puțin 80% din populație să aibă competențe digitale de bază. În prezent, doar 60% dintre cetățeni ating acest nivel, ceea ce arată că ritmul de progres trebuie accelerat. Diferențele între statele membre sunt considerabile: țări precum Olanda (84%), Irlanda (83%), Danemarca și Finlanda (ambele cu 81%) conduc clasamentul, demonstrând sisteme educaționale și politici digitale eficiente.
La polul opus se află România, care ocupă ultimul loc în UE, cu doar 31,8% dintre cetățeni având competențe digitale de bază sau peste. Bulgaria este pe penultimul loc, cu aproximativ 38%. Aceste cifre reflectă decalaje structurale în educație, acces la formare digitală și utilizarea tehnologiei în viața de zi cu zi.
În ceea ce privește modul în care europenii folosesc internetul, principalele activități sunt legate de comunicare: 88% dintre utilizatori folosesc mesageria instant, iar 87% trimit sau primesc e-mailuri. De asemenea, apelurile video sau telefonice (81%), căutarea de informații despre produse și servicii (77%) și serviciile bancare online (74%) sunt printre cele mai frecvente utilizări. Rețelele sociale (72%), citirea de știri online (71%) și căutarea de informații despre sănătate (64%) completează lista activităților dominante.
România prezintă un profil digital contrastant. Deși 85,4% dintre români folosesc rețelele sociale – peste media UE și suficient pentru a plasa țara pe locul al doilea în acest clasament – utilizarea altor servicii digitale este mult mai redusă. Doar 49,3% dintre români folosesc e-mailul, cel mai mic procent din UE, iar la capitole precum citirea de știri online sau căutarea de informații despre produse și servicii, țara se situează constant pe ultimele poziții.
Un alt indicator relevant este utilizarea serviciilor bancare online. La nivel european, 74% dintre utilizatorii de internet folosesc astfel de servicii, în creștere semnificativă față de 56% în 2015. Utilizarea este cea mai ridicată în țări precum Danemarca (98%), Finlanda (97%), Olanda (96%) și Irlanda (95%). În schimb, România se află din nou pe ultimul loc, cu doar 33,3% dintre cetățeni care folosesc internet banking. Diferențele apar și pe grupe de vârstă: persoanele între 25 și 64 de ani sunt cele mai active (78%), urmate de tineri (69%) și de persoanele între 65 și 74 de ani (61%).
Comerțul online este un alt domeniu în plină expansiune. În 2025, 78% dintre cetățenii UE au cumpărat produse sau servicii online, față de 62% în 2015. Cele mai ridicate procente se înregistrează în Irlanda (95%) și Olanda (94%), în timp ce Bulgaria (57%) și Italia (62%) sunt la coada clasamentului. Tinerii între 16 și 24 de ani sunt cei mai activi cumpărători online, dar și peste jumătate dintre persoanele în vârstă (55%) au făcut achiziții online.
În ceea ce privește tipurile de produse cumpărate, hainele, încălțămintea și accesoriile sunt cele mai populare, fiind achiziționate de 70% dintre cumpărătorii online. Alte categorii frecvente includ abonamentele la servicii de streaming (46%), biletele la evenimente (38%), serviciile de transport (38%), livrările de mâncare (33%), cazările (33%) și produsele cosmetice (31%). În acest segment, Cipru conduce clasamentul pentru achizițiile de haine (85%), iar România se situează printre primele locuri, cu 79%.
