Ministra interimară de Externe, Oana Țoiu, a declarat în cadrul evenimentului „Black Sea and Balkans Security Forum” că România se numără printre statele NATO de pe Flancul Estic care au fost afectate cel mai frecvent de încălcări ale spațiului aerian, în special din cauza dronelor provenite din contextul războiului din Ucraina, potrivit Agerpres.
Te-ar mai putea interesa și: MAE propune declasificarea documentelor diplomatice din 1990–1992. Oana Țoiu: „Este dreptul poporului român la propria istorie”
Oana Țoiu: România, printre statele NATO cu cele mai multe încălcări ale spațiului aerian
Oficialul român a subliniat că problema securității regionale nu mai este una abstractă sau exclusiv strategică, ci reprezintă o provocare directă pentru securitatea națională a României. Ea a explicat că numeroasele incidente cu drone care au traversat sau au încălcat spațiul aerian românesc demonstrează vulnerabilitățile existente în zona Flancului Estic al NATO.
În acest context, Oana Țoiu a afirmat că România trebuie să își concentreze investițiile și resursele de securitate în zonele considerate cele mai sensibile și expuse, în special în regiunea Dunării și a Mării Negre. Potrivit acesteia, securitatea Deltei Dunării și a Mării Negre trebuie tratată ca o prioritate strategică atât pentru România, cât și pentru partenerii occidentali.
Ministrul a apreciat contribuția Germaniei la discuțiile privind securitatea regională și a insistat asupra nevoii de protejare pe termen lung a regiunii Mării Negre și a Deltei Dunării, zone considerate esențiale pentru stabilitatea întregului flanc estic european.
În același timp, Oana Țoiu a reiterat importanța proiectului românesc privind crearea unui hub de securitate la Marea Neagră. Ea a declarat că acest proiect ar trebui să devină o prioritate în viitoarele alocări bugetare ale Uniunii Europene și a precizat că există deja o coordonare politică la nivel european pentru susținerea acestei inițiative.
Oficialul român a făcut referire și la summitul formatului B9, care urmează să aibă loc la București și care este dedicat consolidării cooperării și coordonării regionale între statele de pe Flancul Estic al NATO. Formatul B9, coprezidat de România și Polonia, a fost creat după anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia și are rolul de a coordona pozițiile statelor din regiune în materie de securitate și apărare.
Țoiu a afirmat că România și Polonia au fost printre primele state care au înțeles gravitatea anexării Crimeei și impactul pe termen lung al agresiunii ruse asupra securității europene. Ea a susținut că încă de atunci era evident că Rusia reprezintă o amenințare strategică pentru continent și că era nevoie de o reacție coordonată și fermă.
Referindu-se la reacția comunității internaționale după anexarea Crimeei, ministrul interimar a declarat că sancțiunile și măsurile adoptate la acel moment nu au fost suficient de dure pentru a descuraja Rusia. În opinia sa, dependența energetică europeană față de Rusia a influențat nivelul și severitatea reacțiilor occidentale.
Ea a sugerat că o reacție internațională mai fermă în urmă cu aproximativ 12 ani ar fi putut împiedica evoluția actuală a conflictului și agravarea tensiunilor regionale.
