Polonia, Lituania, Letonia, Estonia și România, toate participante miercuri la summitul regional B9 de la București, încearcă să obțină noi trupe americane, după ce președintele Donald Trump a anunțat că ar putea reloca 5.000 de militari din Germania (unde sunt staționate peste 35.000 de trupe americane).
Ideea de a retrage un mic contingent din Germania a fost se pare provocată de afirmațiile cancelarului Friedrich Merz, care spusese că Teheranul a „umilit” Washingtonul prin tactica sa de negociere în contextul războiului cu Iranul.
Cele cinci țări din flancul estic și-au manifestat interesul pentru trupele americane atât prin declarații publice, cât și prin demersuri diplomatice discrete.
„România și-a demonstrat constant angajamentul față de Parteneriatul Strategic cu Statele Unite și s-a dovedit un partener de încredere”, a declarat pentru Politico secretarul de stat român pentru apărare Sorin Moldovan.
„Avem nevoie de mai multe trupe”, le-a spus jurnaliștilor ministrul român al Apărării, Radu Miruță, la reuniunea miniștrilor apărării din cadrul Consiliului Afaceri Externe.
Săptămâna trecută, atât președintele Poloniei, Karol Nawrocki, cât și omologul său lituanian, Gitanas Nausėda, au declarat că sunt pregătiți să găzduiască mai multe trupe americane. Ministrul de externe al Letoniei, Baiba Braže, a transmis un mesaj similar luni.
Un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării din Estonia a declarat că țara „apreciază foarte mult contribuția SUA și susține o prezență americană extinsă pentru a asigura o descurajare și o apărare robuste în întreaga regiune baltică”.
Potrivit unui oficial american citat sub protecția anonimatului, Pentagonul nu a luat încă o decizie finală privind unitățile care ar putea fi retrase din Germania. De asemenea, nu este clar dacă trupele vor fi relocate în alte state europene sau vor reveni în SUA.
Oricum, Trump a declarat sâmbătă că „s-ar putea” ca trupele americane să fie mutate în Polonia. „Am o relație excelentă cu președintele”, a spus Trump, adăugând că „este posibil”.
Totuși, realitățile politice și logistice ar putea complica o astfel de mutare. Premierul polonez Donald Tusk, rival politic al președintelui Nawrocki, a avertizat săptămâna trecută că Polonia nu ar trebui să „racoleze” trupe de la aliați.
El a spus că Varșovia va profita de „orice oportunitate” pentru creșterea prezenței americane, dar că nu va permite ca Polonia să fie folosită pentru a submina unitatea europeană.
Reacția Germaniei: nici o tragedie, NATO trebuie salvat
„Nu suntem deloc îngrijorați de cele 5.000 de trupe, pentru că ele nu vor fi retrase”, a declarat Roderich Kiesewetter, deputat al Uniunii Creștin-Democrate (CDU), în cadrul unei conferințe internaționale pe teme de securitate.
„Ele vor fi repoziționate, ca semnal de descurajare și determinare, mult mai la est în Europa. Fie în Polonia, fie în România. Nu este un motiv de îngrijorare, ci o demonstrație de forță să aduci aceste trupe — foarte bine instruite și foarte bine pregătite — pe flancul estic.”
NATO este o „șosea, cu două sensuri”
„Statele Unite nu se vor retrage din Europa”, a declarat luni si președintele Finlandei, Alexander Stubb. „Dacă vor să își proiecteze puterea în regiuni precum Orientul Mijlociu, Asia sau Africa, au nevoie de o bază solidă aici.”
El a adăugat că Europa procedează corect prin creșterea cheltuielilor pentru apărare, însă își subminează adesea capacitatea de descurajare prin mesaje publice alarmiste.
Președintele Finlandei a respins și ideea că Europa ar fi lipsită de apărare fără sprijinul Washingtonului. Referindu-se la postura militară de lungă durată a Finlandei față de Rusia, Alexander Stubb a afirmat: „Dacă noi ne putem apăra, atunci și NATO poate face acest lucru.”
În plus, o redistribuire de amploarea trupelor americane din Europa ar putea fi dificil de realizat în practică.
Jennifer Kavanagh, directoare pentru analiză militară la think tank-ul Defense Priorities, a declarat că nu toate statele de pe flancul estic au capacitatea de a găzdui încă 5.000 de soldați americani.
Potrivit acesteia, Polonia și România dispun de infrastructura necesară pentru a primi trupe suplimentare, fiind nevoie doar de modernizări limitate, în timp ce în statele baltice „spațiul este mai restrâns și ar fi necesare planificări suplimentare și noi construcții”.
(FOTO: Inquam Photos / Costin Dinca)
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
