Formatul București 9 a izvorât în 2015 din același zeitgeist post-Crimeea care a generat și Inițiativa celor Trei Mări (3SI). Cele două formate au logici diferite: dacă 3SI e o voce în UE și se bucură de participarea Comisiei Europene, B9 e o voce în NATO.
Ce este important de notat este că Polonia a fost membră fondatoare în ambele formate lansate la mică distanță unul de altul, ceea ce arată o strategie care merge în spate un deceniu, prin care Polonia urmărește să exercite influență în cele două organizații, UE și NATO, prin formate regionale care împing statele estice în față.
La vest, Polonia are și o ancoră în Triunghiul de la Weimar, alături de Franța și Germania, și împinge spre o cooperare mai adâncă cu statele nordice.
NATO 3.0
În timpul summit-ului, Secretarul General NATO Mark Rutte a vorbit despre NATO 3.0, un concept care a tot fost vehiculat în ultimele luni. Concret, NATO 1.0 a fost Alianța Războiului Rece, construită în jurul descurajării sovietice.
NATO 2.0 a fost perioada extinderii post-1991.
NATO 3.0 înseamnă, în cuvintele lui Rutte, „un NATO și o Europă mai puternice, dar asta împreună cu SUA, și nuclear și convențional”, pe fondul creșterii cheltuielilor de apărare stabilite la summitul de la Haga.
Ce a produs summitul
Declarația finală adoptată la București definește Rusia drept „cea mai semnificativă și directă amenințare pe termen lung” la adresa NATO și reafirmă angajamentul pentru apărarea colectivă, infrastructura critică și sprijinul pentru Ucraina. Cooperarea NATO-UE apare explicit în text, inclusiv prin aprecierea inițiativei Eastern Flank Watch.
Ungaria și-a exprimat o „abținere constructivă”, un guvern în tranziție după alegerile câștigate de Péter Magyar, care nu a semnat, dar nici nu a blocat.
Republica Moldova apare explicit în declarația finală, în paragraful privind partenerii cheie.
UE nu a avut niciun reprezentant la summit, deși Ursula von der Leyen participase la ediția B9 din februarie 2022 de la Varșovia, convocată în contextul invaziei ruse. Contextul imediat e relevant: recepția de 9 mai de la Cotroceni, organizată cu ocazia Zilei Europei, la care trebuia să participe președinta Parlamentului European Roberta Metsola, fusese anulată fără o explicație publică detaliată, generând un val de reacții negative în spațiul european.
Absența UE de la summitul B9, în aceeași săptămână, adaugă un strat suplimentar unei relații care traversează o perioadă de tensiuni nedeclarate.
În marja summitului, președinții Nicușor Dan și Volodimir Zelenski au discutat despre colaborarea în industria de apărare. „Ne dorim ca industria noastră să beneficieze de expertiza ucraineană”, a declarat președintele român. România a trimis contingente militare în Irak și Afganistan. Azi discută cu Ucraina despre transfer de expertiză în industria de apărare și instruire în domeniul dronelor.
Dincolo de argumentul moral și securitar pentru susținerea Ucrainei, iată că sprijinul acordat produce și un randament concret: acces la expertiză militară acumulată în condiții de război real, pe care nicio manevră NATO nu o poate replica. E un transfer care nu s-ar fi produs în absența unei relații de încredere construite în ultimii ani.
Nordicele
România și Polonia și-au propus să extindă B9 prin includerea țărilor nordice. Nordicele vor rămâne observatori, nu membri deplini.
În marja summitului, Nicușor Dan a subliniat că statele nordice și cele din B9 se confruntă cu aceleași amenințări, o încercare de a construi solidaritate prin proximitatea pericolului. Teatrele sunt însă diferite: România are mine plutitoare în Marea Neagră și un conflict cinetic activ în vecinătate, nordicele se confruntă cu amenințări hibride, sabotaj de infrastructură, operațiuni de influență, incidente în spațiul aerian. Amenințarea comună există, dar nu e identică.
Mai important, o ipotetică integrarea reală în formatele nordice și baltice nu se va face prin echivalența amenințărilor, ci prin compatibilitatea soluțiilor.
Doctrinele de apărare totală din nord și din spațiul baltic pleacă de la asumarea explicită a riscului de război și de la obligația constituțională a populației de a rezista. Guvernele din regiune comunică deschis cetățenilor despre scenarii de conflict și pregătire civilă.
Nicușor Dan, în schimb, a repetat în mai multe rânduri că România este în siguranță, pentru a nu genera panică în rândul populației.
România la acest summit
Președintele Nicușor Dan operează o schimbare în politica externă, deplasarea accentului de la „pro-european” la „pro-occidental”, cu cei trei piloni UE, NATO, SUA, cu o greutate reajustată în favoarea SUA și NATO. Summitul de miercuri, 13 mai, oferă câteva date concrete.
În 2023, Joe Biden a participat în persoană la un summit B9. Anul acesta la București a venit Subsecretarul de Stat pentru controlul armamentelor și securitate internațională, Thomas DiNanno. Trump și Rubio, deși invitați, nu au participat.
Rămâne de văzut dacă summit-ul de anul viitor, găzduit de Polonia, se va bucura de o reprezentare mai înaltă a părții americane, care va fi o oglindă foarte clară pentru importanța pe care SUA o acordă României, în pofida eforturilor pe alocuri disperate ale lui Nicușor Dan de întări parteneriatul cu Washington.
Summitul trece, asimetriile rămân
Dincolo de declarații și formate, puterea unui flanc rezidă în capacitățile naționale.
Flancul nordic a primit dislocări suplimentare, o politică începută la summitul NATO din Țara Galilor din 2014, prin conceptele de „enhanced” și „tailored forward presence”, dar prezența aliată a venit în întâmpinarea unor capacități naționale deja solide. Polonia alocă peste 4% din PIB apărării și construiește una dintre cele mai mari armate convenționale din Europa. Suedia și Finlanda vin cu doctrine de apărare totală care mobilizează societatea în ansamblu, nu doar forțele armate.
Citește și: Partenere regionale în B9, concurente pentru trupe americane
Încercarea lui Nicușor Dan de a include nordicele în B9 și de a ridica profilul flancului sud-estic se lovește de această realitate.
Formatele regionale amplifică vocea statelor membre, dar nu o substituie.
Iar vocea unui stat în NATO e proporțională, în ultimă instanță, cu ce aduce la masa apărării colective.
(Sursa foto: Administrația Prezidențială)
Citește și: Cum și de ce a apărut formatul regional B9
Citește și: Summitul B9 | Volodimir Zelenski, primit la Palatul Cotroceni
Citește și: Declarația Comună a Summitului B9: „Pentru un NATO 3.0”
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
