În timp ce România cade din criză în criză politică, fără guvern și o strategie financiară clară, la Bruxelles continuă discuțiile despre structura viitorului buget multianual și capacitatea acestuia de a răspunde mereu la crize, cum este cazul cu actualul buget.
În 2025, aproximativ 10-12% din veniturile bugetare ale României au provenit din diverse fonduri și programe UE, de la fonduri de coeziune, Politica Agricolă Comună, PNRR, programe sectoriale și alte instrumente.Mai mult, potrivit datelor oficiale prezentate de Guvern și Ministerul Finanțelor pentru 2025, peste jumătate din investițiile publice ale României au fost finanțate din fonduri europene, unele evaluări indicând circa 55-60%.
Lecția anului bugetar 2025: agilitate
Comisia Europeană susține că bugetul Uniunii a fost pus la lucru pe toate fronturile în 2025: de la sprijinul pentru Ucraina și investițiile în apărare până la finanțarea companiilor, fermierilor, tranziției verzi și digitalizării.
În raportul anual privind performanța bugetului european, Bruxelles-ul arată că actualul cadru financiar a reușit să răspundă unor crize succesive, dar avertizează că a funcționat la limită.
Mesajul este și unul politic: dacă Uniunea vrea să facă față unor noi șocuri geopolitice, economice sau de securitate, viitorul buget pentru perioada 2028-2034 trebuie să fie mult mai flexibil și mai rapid în alocarea fondurilor (agil, în limbajul birocratic european).
Pe capitole (investiții și probleme)
În zona competitivității, raportul indică finanțarea cercetării și inovării prin Horizon Europe și sprijinul pentru start-up-uri și întreprinderi mici și mijlocii prin European Innovation Council. InvestEU a susținut, până la finalul anului 2025, peste 90.000 de IMM-uri, iar Platforma pentru tehnologii strategice pentru Europa, STEP, a canalizat resurse către tehnologii curate, digitale și biotehnologii considerate critice.
Apărarea și securitatea au intrat mai clar în logica bugetului european. Comisia menționează noul program Security Action for Europe, care va putea pune la dispoziția statelor membre împrumuturi de până la 150 de miliarde de euro, și aproximativ 400 de milioane de euro alocate în 2025 pentru inovare în apărare. Fondul european de apărare a lansat 63 de proiecte cu un buget total de peste 1 miliard de euro, iar Act in Support of Ammunition Production a sprijinit 31 de proiecte, cu peste 500 de milioane de euro pentru creșterea capacităților europene de producție în apărare.
Sprijinul pentru Ucraina a rămas una dintre liniile majore ale bugetului. Comisia spune că Uniunea a acordat 10,7 miliarde de euro prin Facilitatea pentru Ucraina, în cadrul Planului pentru Ucraina. În contextul războiului, această finanțare este prezentată nu doar ca ajutor extern, ci ca parte a stabilității europene și a capacității Uniunii de a-și susține poziția geopolitică.
Unde doare…
Politica de coeziune este prezentată ca instrument care a continuat să finanțeze companii, energie regenerabilă, broadband și infrastructură rutieră. Până la finalul anului 2025, coeziunea a oferit granturi, capital, garanții, împrumuturi și consiliere pentru peste 130.000 de întreprinderi mici și mijlocii, a finanțat 1.434 megawați-oră de capacitate suplimentară de producție a energiei regenerabile, acces la broadband de foarte mare capacitate pentru peste 335.000 de locuințe și peste 1.000 de kilometri de drumuri noi, modernizate sau îmbunătățite.
Comisia subliniază și o deplasare a fondurilor de coeziune spre competitivitate. În 2025, peste 15 miliarde de euro din politica de coeziune au fost realocate către obiective legate de competitivitate. Această informație este relevantă pentru dezbaterea actuală privind viitorul buget al Uniunii, unde Comisia încearcă să lege politica regională de obiective industriale, tehnologice și de securitate economică.
Politica Agricolă Comună a susținut 5,5 milioane de fermieri și 311.000 de tineri fermieri, potrivit raportului. Comisia afirmă că această politică a contribuit la veniturile fermierilor, productivitate și economii rurale dinamice, iar în 2025 a creat peste 270.000 de locuri de muncă. Mesajul vine într-un moment în care viitorul Politicii Agricole Comune este una dintre cele mai sensibile discuții din negocierile privind următorul buget multianual.
NextGenerationEU și Mecanismul de redresare și reziliență au continuat să finanțeze tranzițiile verde și digitală. În 2025, Comisia a plătit 87,3 miliarde de euro statelor membre prin Mecanismul de redresare și reziliență. Raportul indică reducerea consumului anual de energie cu 37,6 milioane de megawați-oră, echivalentul consumului anual mediu pentru aproape 2 milioane de gospodării din UE, și accesul a aproximativ 20 de milioane de gospodării suplimentare la rețele de internet de foarte mare capacitate.
Investițiile prin planurile de redresare au avut și o dimensiune socială. Comisia spune că aproximativ 60,2 milioane de persoane vor beneficia de unități medicale noi sau modernizate, 30,7 milioane de persoane au participat la educație și formare, iar aproape 3,5 milioane de persoane au fost angajate sau implicate în activități de căutare a unui loc de muncă. În același timp, aproximativ 4,9 milioane de întreprinderi au primit sprijin financiar sau în natură.
Global Gateway este prezentat ca instrument prin care bugetul UE, sprijinul statelor membre și capitalul privat sunt combinate pentru parteneriate internaționale. Comisia menționează campania Scaling up Renewables in Africa, care a mobilizat 15,5 miliarde de euro pentru energie curată și acces la electricitate în Africa, pachetul Team Europe Global Gateway de 12 miliarde de euro pentru Asia Centrală și aproape 300 de milioane de euro pentru regiunea Pacificului, anunțate la primul EU-Pacific Business Forum.
Fondul european pentru dezvoltare durabilă Plus a avut rolul de a împărți riscurile cu partenerii de finanțare pentru dezvoltare. În 2025, bugetul UE a oferit acoperire pentru împrumuturi ale Băncii Europene de Investiții de aproximativ 4 miliarde de euro, care ar urma să mobilizeze investiții totale de 14 miliarde de euro.
Raportul include și repere privind integrarea obiectivelor orizontale în finanțarea europeană. Comisia spune că 33% din finanțarea combinată a bugetului UE și NextGenerationEU a sprijinit obiective climatice, 7,8% a sprijinit biodiversitatea, 10,1% tranziția digitală, iar 19% din bugetul UE a contribuit direct sau indirect la promovarea egalității de gen.
Și politica are un cuvânt de spus…
Partea politică a documentului apare în concluzia privind flexibilitatea bugetului. Comisia afirmă că, deși bugetul a produs rezultate, numărul și amploarea provocărilor neprevăzute de la începutul actualei perioade de programare au tensionat flexibilitatea limitată a cadrului financiar. De aceea, Executivul european leagă bilanțul pe 2025 de propunerea unui buget multianual 2028-2034 mai agil, capabil să se adapteze mai bine la nevoi și priorități în schimbare, dar să păstreze predictibilitatea necesară investițiilor pe termen lung.
Comisia insistă și asupra protejării banilor europeni. Raportul menționează Regulamentul privind condiționalitatea în cazul încălcărilor statului de drept care amenință interesele financiare ale Uniunii, cadrul intern de control și Regulamentul financiar consolidat. În 2025, Comisia a lansat și revizuirea arhitecturii antifraudă a Uniunii, cu obiectivul de a întări protecția intereselor financiare europene în paralel cu pregătirea bugetului 2028-2034.
Raportul anual de management și performanță face parte din pachetul integrat de raportare financiară și de responsabilitate. El reprezintă contribuția Comisiei la procedura de descărcare de gestiune pentru 2025, prin care Parlamentul European, pe baza unei recomandări a Consiliului, evaluează modul în care Comisia și statele membre au implementat bugetul Uniunii.
(Sursa foto: EC – Audiovisual Service)
Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului 2eu.brussels, o inițiativă a Euronium.Brussels, în parteneriat cu PRESShub, dedicată explicării modului în care legislația europeană influențează economia, companiile, societatea și cetățenii.)
