Comisia Europeană face eforturi în favoarea unei „integrări treptate” și recompensează candidații cu un acces sporit la UE, pe măsură ce implementează reforme, în timp ce cererile lor de aderare sunt încă în curs de procesare, potrivit declarațiilor a doi oficiali cărora li s-a acordat anonimatul pentru a discuta despre deliberările interne.
Comisia Europeană caută să ofere beneficii, care includ accesul la unele programe de finanțare ale UE, acorduri comerciale preferențiale și acces parțial la piața unică înainte de aderare, pachetul exact urmând să fie adaptat progreselor fiecărei țări candidate.
Scopul este de a menține țările candidate pe direcția cea bună, oferindu-le stimulente pentru a promova reforme dificile din punct de vedere politic, chiar dacă aderarea deplină rămâne la o distanță de câțiva ani.
Spre deosebire de ideile anterioare de „extindere inversă”, care ar fi acordat țărilor drepturi politice înainte de finalizarea procesului de aderare (planul fiind respins de capitalele UE), integrarea treptată ar oferi beneficii economice specifice statutului de membru, fără a primi țările în UE, înainte ca acestea să fie considerate pregătite.
Propunerea are deja un avânt politic mai mare decât planurile anterioare. Franța și Germania, cei doi piloni de bază ai UE au susținut anterior idei similare de „aderare parțială” (membership-lite) pentru țările care se confruntă cu calendare lungi de aderare, iar oficialii sunt optimiști că această abordare se va dovedi mai acceptabilă pentru capitale decât schemele precedente.
„Trebuie să existe o integrare economică paralelă, dar necesară”, a declarat Petras Auštrevičius, europarlamentarul lituanian care a redactat strategia de extindere a Parlamentului European. „Principiul «mai mult pentru mai mult» este bine testat și ar trebui adoptat pentru a-i sprijini pe acei candidați care progresează mai bine decât alții.”
Comisia va căuta sprijin din partea capitalelor UE pentru această inițiativă, oficialii sperând că liderii vor aproba activitatea privind un cadru mai larg la un Consiliu European din octombrie sau decembrie.
Conform planurilor, accesul la beneficii ar fi acordat de la caz la caz, în funcție de măsura în care fiecare țară s-a aliniat la normele UE și de numărul de reforme pe care le-a implementat, a declarat un oficial.
Acest lucru ar marca o abatere semnificativă de la sistemul actual, în care majoritatea beneficiilor sunt rezervate membrilor cu drepturi depline.
Propunerile vin în contextul în care guvernele sunt, în linii mari, de acord că extinderea trebuie să se miște mai rapid, în special în lumina războiului Rusiei împotriva Ucrainei, dar rămân mprecauți în privința admiterii unor țări înainte ca acestea să fie pe deplin pregătite.
Prin urmare, Bruxellesul încearcă să accelereze procesul, introducând în același timp garanții mai puternice pentru a reasigura capitalele sceptice.
Abordarea este, de asemenea, concepută pentru a menține țările candidate precum Ucraina — a cărei aderare va dura probabil ani de zile, în ciuda unui sprijin politic puternic — pe deplin implicate în proces, fără a promite o aderare rapidă.
Țările ar trebui să își „construiască” accesul la beneficii pe măsură ce implementează reforme, a declarat un oficial, ajutând la liniștirea guvernelor îngrijorate de extinderea avantajelor de membru către state nemembre.
Comisia a declarat că va urmări atât aderarea, cât și aprofundarea integrării treptate a Moldovei în Uniunea Europeană
În urma unei întâlniri de luni cu oficiali moldoveni, Comisia a declarat că va urmări atât aderarea țării, cât și „aprofundarea integrării treptate a Moldovei în Uniunea Europeană”.
Moldovei i s-a oferit deja acces la Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA), la acordurile UE privind roaming-ul mobil și la programe de sprijin cultural.
În rest, elanul pentru o reformă mai amplă a extinderii a lipsit. Deși liderii UE au convenit la un summit în Muntenegru, la începutul acestei luni, că procesul de aderare trebuie accelerat, discuțiile privind modul în care se poate realiza acest lucru au pierdut de atunci din viteză.
Nouă țări sunt în proces de aderare la Uniunea Europeană
Muntenegru este considerată pe scară largă ca fiind favorită pentru aderare, în timp ce Ucraina și Moldova au deschis negocierile de aderare. Altele, printre care Serbia, Turcia și Georgia, au înregistrat o stagnare a cererilor lor.
Deși integrarea treptată are scopul de a face aderarea mai atractivă, atât Ucraina, cât și Muntenegru s-au opus conceptului de „aderare parțială”, propus de Franța și Germania, argumentând că acesta nu ar trebui să devină un substitut pentru aderarea deplină.
Cum propunerile anterioare ale Comisiei pentru o „extindere inversă” nu au reușit să obțină sprijinul țărilor UE, comisarul pentru extindere, Marta Kos, a declarat că acum depinde de guverne să decidă cum să ducă dezbaterea mai departe.
Cancelarul german Friedrich Merz se numără printre liderii care presează pentru abordări alternative și intenționase să ridice problema la summitul Consiliului European de săptămâna trecută.
Însă agenda a fost depășită, și nu a existat timp pentru o discuție de fond, potrivit declarațiilor a trei oficiali. În schimb, se așteaptă ca liderii să revină asupra acestei probleme la reuniunea lor din octombrie.
Un diplomat implicat în discuții a declarat că oficialii încearcă să recupereze un „deceniu pierdut” în reforma extinderii, depășind totodată rezistența guvernelor hotărâte să se asigure că țările candidate finalizează reforme semnificative înainte de a adera.
Kos a declarat pentru Politico, la începutul acestei luni, că Comisia dezvoltă, de asemenea, noi mecanisme de protecție care ar „lovi dur” dacă viitoarele țări membre ar înregistra un regres în ceea ce privește democrația sau statul de drept după aderare, o altă încercare de a reasigura guvernele că blocul comunitar poate accelera extinderea, fără a-și slăbi standardele.
