Ministrul Apărării Naţionale, Radu Miruţă, a declarat vineri, la Constanţa, că industria naţională de apărare are nevoie de cât mai mulţi bani, dar dacă „banii se duc în forma în care este astăzi prost gestionată industria naţională de apărare, se vor scurge ca printr-o pungă cu foarte multe găuri”, potrivit Agerpres.
Referitor la faptul că Guvernul Bolojan susţine proiectul cu privire la posibilitatea ca fondurile de pensii administrate privat să poată să investească şi în companii din domeniul apărării, securităţii şi industriei de armament convenţional, Miruţă a spus că „industria de apărare are nevoie de trei lucruri – comenzi din partea statului român, tehnologie şi un management care să n-aibă legătură cu carnetul de partid”.
„Sunt de acord că industria naţională de apărare are nevoie de cât mai mulţi bani. Chestiunea cu sumele din Pilonul II de pensie este gestionată şi de Ministerul Muncii, şi de Guvernul României, de prim-ministru, pentru că toată lumea vrea să tragă bani de acolo. Dacă decizia va fi pentru industria naţională de apărare, în detrimentul altora, altor surse, către alte destinaţii către care să se ducă banii respectivi, este un compromis”, a declarat ministrul Apărării Naţionale, întrebat ce părere are despre disputa pe Pilonul II, în condiţiile în care Guvernul Bolojan susţine planul ca fondurile de pensii să investească în industria de armament.
El a menţionat că Armata Română a cheltuit foarte mulţi bani pentru înzestrare, sume ce nu au fost însă „trecute” prin industria naţională de apărare.
„Toată lumea are nevoie de bani, însă eu apreciez că banii pentru industria naţională de apărare, dacă se duc în forma în care este astăzi prost gestionată industria naţională de apărare, se vor scurge ca printr-o pungă cu foarte multe găuri. (…) Armata Română a avut buget de înzestrare în fiecare an. Armata Română a cheltuit foarte mulţi bani pentru înzestrare de ani de zile. De ce, după aceste sume de bani cheltuite de statul român, nu am reuşit să trecem aceste sume de bani prin industria naţională de apărare? Dacă miliardele de euro ar fi fost cheltuite cu trecerea prin fabricile din România, nu am mai fi avut astăzi copaci în fabricile de la ROMARM. Avem copaci pentru că industria naţională de apărare a fost de multe ori folosită ca un instrument politic şi uitaţi-vă la cine sunt cei care o coordonează”, a afirmat Miruţă.
Ministrul Apărării Naţionale, Radu Miruţă, s-a întors vineri în România, după participarea la Summit-ul de la Istanbul, la bordul noii corvete „Contraamiral August Roman”, care a fost cumpărată de statul român din Turcia.
Miruţă, despre noua corvetă: „E un lucru fantastic ce s-a întâmplat pentru Armata Română, după 35 de ani”
Radu Miruţă a declarat după acostarea în portul Constanţa a noii nave care intră în dotarea Forţelor Navale Române, corveta 261 „Contraamiral August Roman”, că „este un lucru fantastic care s-a întâmplat pentru Armata Română, după 35 de ani”.
Miruţă s-a întors în România, după participarea la Summit-ul de la Istanbul, la bordul noii corvete ce a fost cumpărată de statul român din Turcia.
„E un semn de respect pentru militarii Armatei Române şi o ocazie care s-a potrivit, fiindcă data plecării de la Summit-ul de la Ankara a coincis cu data plecării acestei corvete pe drumul spre România. E un lucru fantastic care s-a întâmplat pentru Armata Română, văzând o corvetă nouă care intră în dotarea Armatei Române după 35 de ani. S-a întâmplat această achiziţie pentru că eu sunt preocupat ca tot ceea ce achiziţionăm să se construiască cât de mult se poate în România, însă este un balans pe care trebuie să-l echilibrăm, fiindcă pentru unele dintre asumările pe care noi le avem, atât la nivel NATO, cât şi la nivel european, este nevoie să avem capabilităţi mai repede. Această corvetă a fost livrată în mai puţin de şase luni”, a declarat ministrul Apărării, citat de Agerpres.
Conform acestuia, celelalte patru nave pe care Armata Română le-a contractat vor fi construite în România, cu aproape un miliard de euro.
„Având în vedere decizia pe care am luat-o şi secvenţa care va duce acolo, cu a construi cele patru nave la Şantierul Naval de la Mangalia – 2 Mai, preocuparea mea este ca prin această comandă de patru nave, aproape un miliard de euro, Şantierul Naval de la Mangalia 2 Mai să devină din nou competitiv. Avantajul adiţional este că suntem ţară membră a Uniunii Europene. Este cel mai mare şantier dintre ţările membre ale Uniunii Europene. Şi da, dacă vom reuşi, statul român va reuşi şi un management performant pentru acest şantier. Pare că sunt toate ingredientele pe masă, linie tehnologică necesar performantă, comenzi din partea statului român, producţie în România. Dacă după derularea unui miliard de euro prin acest şantier, el nu va reuşi să supravieţuiască şi în afara acestor patru comenzi, nu mai e vina nimănui, decât a statului, care nu reuşeşte să gestioneze un management competitiv”, a spus Radu Miruţă.
El a afirmat că, odată cumpărată din Turcia, cu 223 de milioane de euro, corveta urmează să fie dotată cu echipamente militare prin programul de finanţare europeană Safe.
„Deci, faţă de cele 223 de milioane de euro cât a costat această corvetă, ea urmează să mai primească capabilităţi de luptă aeriană la joasă altitudine, urmează să primească capabilităţi de luptă antisubmarin. Şi urmează acea capabilitate foarte discutată, rachetele acelea navă navă de la NSM. Acestea costă vreo 47 de milioane de euro în total. Urmează, în estimarea mea, şapte – zece luni de zile ca ele să poată începe să fie montate (…). Se vor monta la cheu pentru că nava este pregătită. (…) Există deasupra o platformă pregătită pentru a se monta aceste capabilităţi şi e necesar să se întâmple cât mai repede”, a mai spus ministrul Apărării Naţionale.
(Sursa fotografiilor: Ministerul Apărării Naționale / Facebook)
