După numai opt luni, premierul Alexandru Munteanu, om de afaceri de succes cu o lungă carieră în Ucraina, demisiona surprinzător de la conducerea guvernului printr-o postare pe Facebook. În care explica, destul de lacunar, că nu-și mai poate exercita mandatul „în acord cu principiile și convingerile pe care le am”. Dar încheia cu promisiunea de a „ continua să-mi servesc țara din orice poziție mă voi afla, indiferent de locul în care voi trăi sau de responsabilitățile pe care le voi avea, fie în sectorul public, fie în cel privat”.
Munteanu nu și-a dus la capăt nici interimatul, retrăgându-se fără să aștepte numirea unui nou candidat la funcția de premier.
Nici astăzi nu se știe exact ce l-a determinat pe Munteanu să demisioneze, dar din conferința de presă a președintei Maia Sandu reiese că omului de afaceri i s-a reproșat modul deficitar în care a comunicat unele din cele mai radicale și controversate reforme propuse, cea fiscală și noua lege a salarizării. Mai mult, o lipsă de empatie față de electorat. „Am discutat despre reformele care au stârnit multe dezbateri, mai ales reforma fiscală și legea salarizării. Ar fi putut fi explicate mai bine”, declara săptămâna trecută președinta Maia Sandu.
Citește și: Guvernul Munteanu sau arta de a promite Europa într-o țară încă prinsă între două lumi
După o săptămână, partidul de guvernământ, „Acțiune și Solidaritate” (PAS) – care controlează și majoritatea în Parlament – a venit cu o nouă propunere, tot de tehnocrat: omul de afaceri Vasile Tofan, cel care pare să viseze (fie si numai în declarații) o liberalizare radicală a pieței, care să transforme R. Moldova într-o „Irlandă a Europei sau ca un fel de Singapore al Asiei”.
„Am discutat mai multe ore împreună despre viziunea și planul domnului Tofan. Mă bucur că avem aceleași obiective și valori fundamentale – aderarea la UE în următorii ani, curățarea instituțiilor și creștere economică, precum și realizarea unor reforme esențiale începute în această perioadă” a declarat vineri liderul PAS, Igor Grosu.
El a mai spus că Vasile Tofan „vine cu o experiență solidă în mediul de afaceri, investiții și management” și că „ne-a susținut și anterior în eforturile noastre de integrare europeană.”
Pe 4 iulie, într-o postare pe Facebook (pare să fie platforma preferata de comunicare a foștilor și viitorilor premieri), Vasile Tofan scria că Moldovei i-ar trebuie un reformator precum Javier Milei, președintele Argentinei, care să propună „măsuri concrete, inclusiv (și mai ales), pe cât de necesare, pe atât de nepopulare”.
„Pentru că unui pacient cu pneumonie, care efectiv se sufocă, nu-i dai ceai de zmeură, ci îl pui pe antibiotice, oxigen și, dacă e cazul, terapie intensivă”, scrie antreprenorul.
După numai două de zile de consultări cu partidele parlamentare, boicotate de opoziție, propunerea PAS a fost acceptată de președinta Maia Sandu.
Sâmbătă, 11 iulie, l-a desemnat pe Vasile Tofan candidat la funcția de prim-ministru, trasându-i și o serie de obiective: „asigurarea îndeplinirii tuturor proceselor pentru ca să realizăm integrarea R. Moldova în următorii ani, consolidarea rezilienței instituțiilor statului, dar și a societății în general și, bineînțeles, repornirea economiei ca să putem să creștem standardele de viață ale cetățenilor noștri, așa cum ei merită”, relatează Ziarul de Gardă.
Pare evident că, în acest moment, politicienii moldoveni evită să-și asume conducerea guvernului, deși executivul în sine este eminamente politic. Succesul acestui nou experiment „tehnocrat” depinde în mare măsură de capacitatea omului de afaceri Vasile Tofan de a deveni politicianul Vasile Tofan.
„Expertiza tehnică este valoroasă, dar guvernarea este, prin natura ei, un act politic”, remarcă David Smith, antreprenor și comentator politic, autorul Newsletter-ului „Moldova Matters”.
„Căutarea repetată de către Republica Moldova a unor prim-miniștri „apolitici” produce lideri cărora le lipsește fie legitimitatea democratică, fie abilitatea politică, fie ambele.”
(Sursa foto: Președinția Republicii Moldova)
