Valul de căldură fără precedent care a lovit Europa Occidentală la sfârșitul lunii iunie a provocat moartea a cel puțin 14.000 de persoane, devenind unul dintre cele mai grave dezastre climatice din istoria recentă a continentului.
O analiză realizată de Politico, pe baza datelor oficiale preliminare și a estimărilor cercetătorilor din cele șase țări cele mai afectate, indică peste 14.000 de decese în exces în perioada temperaturilor extreme. Valul de căldură a început în jurul datei de 18 iunie și a durat până la 1 iulie, doborând recorduri istorice în mai multe state europene. Potrivit oamenilor de știință, temperaturile excepționale ar fi fost practic imposibile fără schimbările climatice provocate de activitatea umană și de arderea combustibililor fosili.
Analiza include aproximativ 2.000 de decese în exces în Franța, 1.740 în Belgia, 6.800 în Germania și 480 în Olanda, precum și 810 decese atribuite direct căldurii în Spania și o estimare de 2.200 de victime în Marea Britanie.
EuroMOMO: peste 10.600 de decese într-o singură săptămână
Un set separat de date publicat luni de EuroMOMO, serviciul european de monitorizare a mortalității sprijinit de Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) și Organizația Mondială a Sănătății (OMS), arată că cele 27 de țări participante au înregistrat 10.650 de decese în exces numai în perioada 22–28 iunie. Specialiștii avertizează însă că aceste cifre ar putea crește pe măsură ce vor fi raportate toate datele.
„Este foarte plauzibil ca aceste decese să fie în principal legate de valul de căldură”, a declarat Lasse Skafte Vestergaard, medic-șef la Institutul Statens Serum din Danemarca, instituția care găzduiește platforma EuroMOMO.
„Nu există alte explicații evidente sau alte amenințări majore la adresa sănătății publice în Europa care să justifice aceste cifre. În plus, amploarea fenomenului este cu adevărat neobișnuită”, a spus el.
Ce înseamnă „decese în exces”?
Indicatorul măsoară numărul de decese înregistrate peste nivelul obișnuit pentru aceeași perioadă a anului. El include toate cauzele de deces și este folosit pentru a estima rapid impactul unor fenomene precum valurile de căldură. Stabilirea exactă a numărului de persoane ucise de temperaturile extreme este mult mai dificilă, deoarece acestea nu provoacă doar insolații, ci agravează și numeroase afecțiuni cardiovasculare, respiratorii sau cronice.
Franța: Parisul, printre cele mai afectate regiuni
În Franța, unde temperaturile au depășit 40 de grade Celsius, autoritățile sanitare au raportat 2.025 de decese în exces între 22 și 28 iunie, cu 29% mai multe decât în săptămâna precedentă. Cele mai multe victime aveau peste 45 de ani.
Regiunea Île-de-France, care include Parisul, a înregistrat 619 decese în exces, ceea ce reprezintă o creștere de aproape 63%. Autoritățile avertizează că bilanțul ar putea fi chiar mai mare.
…suferă și centralele nucleare
Luni, temperaturile extreme au obligat compania de stat EDF să oprească trei dintre cele 57 de reactoare nucleare ale Franței și să reducă producția la alte șapte, potrivit unui comunicat al companiei.
O situație similară s-a înregistrat și în timpul valului de căldură record de luna trecută, când trei reactoare au fost scoase temporar din funcțiune, iar alte cinci și-au redus producția. În acea perioadă, producția de energie electrică a scăzut cu 8,7%, tocmai când consumul creștea puternic din cauza utilizării aparatelor de aer condiționat.
Deocamdată, oprirea reactoarelor nu a provocat pene de curent, iar sistemul energetic francez a continuat să funcționeze fără probleme. Totuși, episodul ridică semne de întrebare cu privire la reziliența celui mai mare parc nuclear din Europa într-un climat tot mai fierbinte.
Miza este cu atât mai mare cu cât Franța își bazează o parte importantă din strategia economică pe energia nucleară ieftină și fără emisii de carbon. În ultimii ani, guvernul de la Paris a încercat să atragă investiții în domenii cu un consum ridicat de energie, precum inteligența artificială, centrele de date și serviciile de cloud computing, mizând pe avantajul competitiv oferit de electricitatea produsă de centralele nucleare.
„Cetățenii noștri trebuie să aibă deplină încredere în capacitatea noastră de a produce energie chiar și în astfel de condiții”, a declarat, la începutul acestei luni, directorul general al EDF, Bernard Fontana.
Belgia: cel mai grav val de căldură din ultimii 25 de ani
Institutul belgian de sănătate publică Sciensano a raportat 1.747 de decese în exces între 18 iunie și 1 iulie.
Cea mai afectată regiune a fost Valonia, cu 919 decese suplimentare, o creștere de 76%. Deși persoanele în vârstă au fost cele mai vulnerabile, 280 dintre victime aveau sub 65 de ani.
Potrivit Sciensano, acesta a fost cel mai mortal val de căldură din Belgia de la începutul monitorizării, în anul 2000.
Germania: aproape 7.000 de decese suplimentare
Germania a înregistrat 6.800 de decese în exces în săptămâna 22–28 iunie, potrivit Oficiului Federal de Statistică.
Institutul Robert Koch estimează că aproximativ 5.100 de persoane au murit din cauza temperaturilor ridicate în 2026, majoritatea în timpul valului de căldură din iunie. Și aceste estimări ar putea fi revizuite în creștere.
…și costurile economice
Potrivit unui model realizat de institutul german de cercetare economică Prognos, 97% din costurile pe care valurile de căldură le generează pentru companii provin din scăderea productivității angajaților.
Studiul estimează, de asemenea, că fiecare zi cu temperaturi extreme aduce aproximativ 76.500 de zile suplimentare de concediu medical, cauzate de afecțiuni provocate de căldură și de accidente de muncă. Datele furnizate de casele de asigurări de sănătate și de accidente confirmă aceeași tendință: în zilele caniculare cresc atât numărul accidentelor de muncă, cât și al concediilor medicale asociate temperaturilor ridicate.
Cresc si consturile pentru energie, din cauza nevoii de aer conditionat în birouri/hale de uzine si răcire. Allianz Trade estimează că acestea pot crește cu aproximativ 1,2% pentru fiecare grad Celsius peste pragul de 30 de grade. Astfel, cheltuielile energetice cresc exact în perioadele în care angajații pot lucra cel mai puțin eficient. Potrivit analiștilor, această combinație — costuri operaționale mai mari și productivitate mai redusă — poate descuraja investițiile companiilor.
Agenția Federală pentru Mediu din Germania (UBA) și Serviciul Meteorologic German (DWD) avertizează și că, pe măsură ce valurile de căldură devin mai frecvente, vor fi necesare și mai multe reparații la infrastructura de transport, ceea ce va determina multe restricții.
Pentru companii, acest lucru poate însemna întârzieri în livrări și costuri suplimentare.
„Căldura extremă afectează economia nu doar prin pierderi imediate, ci și prin presiuni pe termen lung asupra infrastructurii și activității companiilor”, avertizează Hazem Krichene, economist senior specializat în climă la Allianz Trade.
Spania: peste 800 de decese atribuite direct căldurii
În Spania, sistemul de monitorizare al Institutului de Sănătate Carlos III a înregistrat 812 decese cauzate direct de temperaturile extreme între 18 și 30 iunie.
Deși în multe regiuni temperaturile au depășit 40 de grade Celsius, Spania beneficiază de o rată mult mai mare de locuințe dotate cu aer condiționat: aproximativ 40%, față de media europeană de 20%.
Olanda: cele mai multe victime aveau peste 80 de ani
Institutul Național de Sănătate Publică din Țările de Jos a raportat 480 de decese în exces în săptămâna 22–28 iunie. Majoritatea victimelor aveau peste 80 de ani, însă autoritățile spun că bilanțul final va putea fi stabilit doar după centralizarea completă a datelor.
Marea Britanie: schimbările climatice au agravat bilanțul
Cercetători din Imperial College London, Met Office și London School of Hygiene & Tropical Medicine estimează că 2.200 de persoane au murit din cauza căldurii în Anglia și Țara Galilor între 18 și 28 iunie. Pentru întreaga perioadă mai–iunie, numărul victimelor ar ajunge la 2.700. Oamenii de știință au calculat că 42% dintre aceste decese sunt legate de creșterea temperaturilor provocată de schimbările climatice.
„Aceste valuri de căldură fără precedent demonstrează încă o dată că criza climatică nu este o amenințare a viitorului, ci una a prezentului”, a declarat ministrul britanic al Energiei, Ed Miliband, după publicarea concluziilor.
