Elena Costache a declarat că avizul dat de Consiliu a demonstrat implicarea sistemului de justiție în restabilirea echilibrului și respectarea cerințelor europene și constituționale, conform Digi24.
„Noi, Consiliul, ca reprezentanți ai întregului sistem de justiție, ne-am dat un aviz pe acea Lege. Prin avizul dat, am demonstrat și am dat dovadă că înțelegem situația țării, că suntem parte a acestei comunități și contribuim, prin acest aviz, la restabilirea echilibrului din toate punctele de vedere, aduse acum în discuție. Noi ne liniștisem, în ideea în care am satisfăcut cerințele Comisiei Europene, dar și cerințele Curții Constituționale”, a declarat Elena Costache, în interviul acordat Digi24.
Cum arăta forma inițială a reformei pensiilor speciale din 2022-2023
Proiectul de lege a fost inițiat de Guvern la sfârșitul anului 2022, la propunerea coaliției PSD-PNL-UDMR, pentru a îndeplini un jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Adoptat de Parlament în vara lui 2023, actul normativ permitea magistraților să se pensioneze până în 2025 la 50 de ani, cu condiția unei vechimi de minimum 20 de ani.
Începând din 2026, vârsta și vechimea necesare pensionării urmau să crească treptat, astfel încât, din 2035, pensionarea să se facă la 60 de ani și cu o vechime de cel puțin 25 de ani.
Totodată, legea prevedea că pensia magistraților nu poate depăși venitul lunar avut în activitate și se calculează ca 80% din media indemnizațiilor brute și a sporurilor permanente din ultimele 12 luni consecutive.
Până în 2043, perioada de referință pentru calculul mediei lunare urma să fie extinsă etapizat. Parlamentarii au introdus și un impozit de 15% pentru pensiile speciale care depășesc pragul de 4.000 de lei.
CCR a întors proiectul la Parlament
Proiectul de lege adoptat de Parlament în 2023 a fost contestat la Curtea Constituțională de către Înalta Curte de Casație și Justiție. În august 2023, CCR a decis că anumite articole sunt neconstituționale și a retrimis documentul înapoi în Parlament pentru reexaminare.
„În esență, Curtea a constatat că diminuarea bazei de calcul a pensiilor de serviciu din sistemul justiției, precum și omisiunea reglementării unor dispoziții tranzitorii efective în privința creșterii, pe de o parte, a ponderii vechimii efective în funcție, și, pe de altă parte, a vârstei de pensionare necesare acordării pensiei de serviciu afectează componenta funcțională/instituțională a principiului independenței justiției în substanța sa”, explica Curtea Constituțională a României într-un comunicat prin care argumenta decizia din august 2023.
Parlamentul a adoptat, în final, versiunea mai blândă a reformei
În toamna lui 2023, Parlamentul a adoptat o versiune semnificativ mai permisivă a legii, care a intrat în vigoare la începutul anului 2024, sub denumirea Legea 282/2023. Este aceeași lege la care face referire în prezent președinta Consiliului Superior al Magistraturii.
Deși primul articol din această Lege stabilește ca magistrații să se poată pensiona doar după împlinirea a 25 de ani de vechime și a vârstei de 60 de ani, aceste condiții se aplică gradual.
Concret, un alt articol arată că, începând cu 1 ianuarie, magistrații „se pot pensiona și pot beneficia de pensie de serviciu dacă îndeplinesc condiția de vechime de minimum 25 de ani, precum și condiția de vârstă de cel puțin 47 de ani și 4 luni”.
Vârsta minimă de pensionare urmează să crească treptat, cu câte patru luni în fiecare an, astfel încât pragul de 60 de ani va fi atins, din punct de vedere legal, în jurul anului 2060.
„Prin Legea 282, (n.r. vârsta) ajunsese să fie de 60 de ani, e adevărat și drept, într-o modalitate eșalonată. CCR definește noțiunea de etapizare reală (…) prin adăugarea de 4 luni la an, astfel încât să se ajungă la vârsta standard de pensionare de 60 de ani. A doua a fost problema cuantumului pensiei, astfel încât pensia să nu mai depășească salariul în plată, chestiune rezolvată din Legea 282”, a declarat șefa CSM, în interviul acordat Digi24.ro.
Cuantumul pensiei a fost stabilit la „80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării”.
Totodată, deși Legea a fost promulgată cu prevederea unui impozit progresiv aplicat pensiilor speciale, Curtea Constituțională a declarat această măsură neconstituțională la sfârșitul anului 2024. Decizia începe deja să aibă consecințe concrete, doi procurori reușind recent în instanță să obțină restituirea sumelor reținute în baza acestui impozit.
Care este schimbarea propusă de Guvernul Bolojan
Guvernul condus de Ilie Bolojan propune ca magistrații să se poată pensiona doar după ce acumulează o vechime totală de 35 de ani în muncă, dintre care minimum 25 de ani exercitați în funcția de judecător sau procuror, și după împlinirea vârstei de 65 de ani.
Totodată, pensia ar urma să fie redusă la „55% din baza de calcul”, față de actualul nivel de 80%, fiind calculată ca medie a indemnizațiilor brute și a sporurilor permanente din ultimele 60 de luni. Valoarea maximă a pensiei nu ar putea depăși 70% din venitul net încasat de magistrat în ultima lună de activitate.
