Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, găzduiește astăzi, la Kiev, o reuniune informală a miniștrilor de externe ai Uniunii, la care este prezentă și Oana Țoiu, șefa diplomației de la București.
Întâlnirea marchează patru ani de la masacrul de la Bucea, când trupele ruse au ucis peste 400 de persoane într-un oraș-satelit aflat la 34 de kilometri de capitala Ucrainei.
Atrocități de amploarea celui de-Al Doilea Război Mondial
„Amploarea atrocităților rusești în cursul agresiunii sale nu are precedent pe teritoriul european de la al Doilea Război Mondial încoace”, a scris ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiha, într-o postare pe X înaintea reuniunii. „Trebuie să existe responsabilitate și… nicio amnistie pentru criminalii ruși, inclusiv pentru cea mai înaltă conducere politică și militară a Federației Ruse”, a adăugat acesta.
Este tocmai unul din subiectele centrale ale reuniunii de astăzi: consolidarea mecanismelor de tragere la răspundere pentru crimele de război comise în timpul conflictului.
Ideea este înființarea unui tribunal special pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei, proiect discutat de mai mulți ani.
Citește și: UE vrea să devină actor fondator în Tribunalul pentru agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei
Tribunalul are în prezent sprijinul a aproximativ 10 state, potrivit Consiliului Europei, organizația pentru drepturile omului și democrație din afara UE care coordonează inițiativa.
Dintre aceste țări (pe care Consiliul Europei nu le-a nominalizat), Ucraina, Estonia, Luxemburg și Lituania au finalizat deja procedurile parlamentare necesare pentru constituirea tribunalului.
Inițiativa are nevoie de sprijinul unui număr cât mai mare de state pentru a dobândi legitimitate internațională și pentru a atrage finanțare suficientă, ideal inclusiv din partea țărilor mari. Germania și Marea Britanie și-au exprimat sprijinul pentru tribunal, însă nu este clar dacă vor face anunțuri publice în acest sens chiar astăzi.
Statele care susțin proiectul nu trebuie să fie neapărat membre ale UE sau chiar europene — așa-numitul „Acord Parțial Extins”, care stă la baza tribunalului, permite și aderarea unor țări din afara Consiliului Europei, precizează Politico.
Rusia a fost exclusă din Consiliul Europei în 2022, tocmai din cauza agresiunii la scară largă împotriva Ucrainei.
Unde va fi sediul
O întrebare-cheie, care persistă încă de la începutul dezbaterilor, este dacă tribunalul va fi înființat în interiorul sau în afara Ucrainei. Dacă va fi în afara țării, o opțiune firească este Haga, care găzduiește deja Curtea Penală Internațională.
Ce nu se va decide la Kiev: Nu sunt așteptate anunțuri privind cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni al UE împotriva Rusiei sau împrumutul de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina. Ambele sunt blocate de Ungaria, iar poziția implicită a Consiliului European este de a aștepta până după alegerile din Ungaria din 12 aprilie, în speranța că Budapesta își va ridica veto-ul.
Între timp, președintele Volodimir Zelenski își intensifică demersurile diplomatice în Orientul Mijlociu, încheind un acord privind dronele cu Arabia Saudită și oferind sprijinul Ucrainei pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz. „Ei înțeleg că forțele noastre armate au fost extrem de eficiente în deblocarea coridorului din Marea Neagră”, le-a declarat Zelenski jurnaliștilor.
(Sursa foto: Kaja Kallas / Facebook)
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
