
Soluția propusă de Guvern este scutirea de taxe și impozite pentru o sumă de 300 de lei din salariul minim, formulă care ar putea reprezenta un compromis între cerințele sindicatelor și opoziția patronatelor față de o creștere integrală suportată de angajatori, scrie Jurnalul.
La finalul săptămânii trecute, secretarul general al Guvernului, Ștefan Radu Oprea (fost ministru PSD al Economiei în guvernul anterior), a declarat că o creștere, cu menținerea scutirii de taxe pentru suma de 300 de lei, ar fi „o măsură indicată în actualele condiții economice”. Într-o postare pe rețelele sociale, acesta a adăugat că părerile sunt împărțite în interiorul Guvernului.
„Așa cum era de așteptat, patronatele nu susțin creșterea, sindicatele, da. La Guvern părerile sunt împărțite. Concluzia, mai facem o analiză și decizia referitoare la creșterea salariului minim se amână până la sfârșitul lunii noiembrie”, a scris Ștefan Radu Oprea pe Facebook.
Creșterea salariului minim pe economie
De asemnea, fostul ministru a mai criticat actualul Executiv pentru că „rămâne prizonierul prejudecăților patronale”, subliniind că „realitatea demonstrată empiric arată că urmare a creșterii salariului minim pe economie nu au scăzut nici productivitatea (din contră a crescut), nici numărul locurilor de muncă”. Acesta mai propune creşterea cu menținerea deducerii de 300 de lei, care satisface o parte din propunerile venite din partea patronatelor.
Citeşte şi: Cumpărături de Black Friday 2025. Cum eviți fraudele online, avertisment de la Poliția Română și DNSC
O eventuală creștere a salariului minim ar avantaja direct aproximativ un milion de angajați din România, însă impactul asupra firmelor mici și mijlocii ar putea fi semnificativ. Patronatele avertizează că o majorare bruscă ar duce la restrângerea activității și chiar la disponibilizări. Pe de altă parte, sindicatele atrag atenția că salariul minim nu a ținut pasul cu inflația și că amânarea creșterii ar afecta puterea de cumpărare a peste 1,8 milioane de salariați.
Creșterea salariului minim determină automat și majorarea altor indicatori economici, taxe, impozite, contribuții și amenzi, toate raportate la valoarea minimului pe economie. Prin urmare, statul ar colecta mai mulți bani la buget, chiar dacă beneficiul direct ar ajunge doar la angajații aflați la limita inferioară a grilei salariale.
Citeşte şi: Ce pensie va avea un român cu 40 de ani de vechime și un salariu de 5.000 de lei brut pe lună
În interiorul coaliției, PSD susține creșterea salariului minim la peste 4.300 de lei brut, proiect aflat deja în lucru la Ministerul Muncii. Liberalii, în schimb, cer o analiză mai amplă a impactului economic. România a adoptat, în guvernarea lui Marcel Ciolacu, o lege care transpune directiva UE ce impune statelor membre ca salariul minim din fiecare țară să fie de cel puțin 47% din salariul mediu brut.

