Guvernul a decis să declare de marți, 24 martie, situație de criză pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere și să fie stabilite măsuri de protejare a economiei și a populației pe durata acestei crize, se arată într-un comunicat oficial.
Decizia a fost luată luni dimineață, în cursul reuninii grupului de lucru pentru analiza creșterii prețurilor la combustibil, condus de premeirul Ilie Bolojan.
Carburanții din România s-au scumpit rapid după izbucnirea conflictului din Iran, cu aproximativ 50–70 de bani pe litru în câteva săptămâni, pe fondul creșterii accelerate a petrolului și al tensiunilor din Golful Persic. Deși creșterea este mai mică decât în Vestul Europei, ritmul scumpirilor este unul dintre cele mai rapide din ultimii ani și riscă să continue, se arată într-o analiza recenta publicată de Curs De Guvernare.
Măsurile temporare nu afectează accizele/TVA
Pe durata situației de criză, instituită printr-o ordonanță de urgență, măsurile de protecție sunt aplicabile pentru o perioadă de 6 luni, cu posibilitatea prelungirii succesive pentru intervale de cel mult 3 luni, atât timp cât persistă circumstanțele care au determinat instituirea situației de criză.
Adaosul comercial (care reprezinta ca. 10% din prețul final) pentru benzină, motorină și materiile prime utilizate pentru obținerea acestora va fi limitat pe întregul lanț de activitate economică, se mai arată în comunicatul guvernamental. Nu vor fi reduse accizele sau TVA care reprezinta ca50% – 69% din prețul final. Ponderea taxelor a crescut de la ~63% (2020), la ~69% (2026) așa că prețul este determinat mai mult de fiscalitate decât de piață.
Export cu acord de la minister
Exportul și/sau livrările intracomunitare de benzină și motorină vor putea fi realizate de către operatorii economici exclusiv cu acordul prealabil scris al Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului și al Ministerului Energiei, se mai arată în decizia guvernului.
Pe durata situației de criză, se reduce cantitatea de biocarburant din benzină pentru scăderea prețului final.
De asemenea, ministerele Finanțelor, Economiei, Energiei, împreună cu Consiliul Concurenței, vor monitoriza permanent piața și vor evalua orice alte măsuri care se impun.
La întâlnirea de lucru au fost prezenți și vicepremierul Marian Neacșu, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău, precum și reprezentanți ai Consiliului Concurenței.
Cea mai mare criza petrolieră din 1973
La trei săptămâni după atacul americano-israelian asupra Iranului din 28 februarie 2026, strâmtoarea Ormuz rămâne, de facto, blocată. Șocul generat este evaluat de banca de investiții Goldman Sachs drept cea mai mare perturbare a ofertei de petrol din istoria piețelor energetice globale – mai amplă decât embargoul arab din 1973 sau invazia Kuweitului din 1990.
În timpul celor două crize petroliere consecutive din anii 1970, lumea a pierdut „aproximativ cinci milioane de barili de petrol pe zi”, a declarat luni și Fatih Birol, directorul Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), în fața Clubului Național de Presă din Sydney.
„Până în prezent, am pierdut 11 milioane de barili pe zi, adică mai mult decât două șocuri petroliere majore la un loc”, a adăugat acesta.
Aproximativ 500 de petroliere și nave de transport gaze sunt blocate de o parte și de alta a strâmtorii, iar în a doua săptămână de război niciun vas nu a reușit să traverseze zona. Înainte de escaladare, prin acest coridor tranzitau zilnic circa 19,5 milioane de barili de petrol.
Situația este agravată de atacurile asupra infrastructurii energetice. Compania de stat QatarEnergy a suspendat producția după lovituri cu drone asupra instalațiilor sale de gaze naturale lichefiate. Qatar este cel mai mare exportator mondial de LNG. Între timp, prețul gazului în Europa (TTF) s-a dublat temporar, depășind 50 de euro/MWh.
Îngrășămintele și inflația
„Nota de plată reală este suportată de companii și consumatori, confruntați cu costuri mult mai mari ale materiilor prime”, spune Martin Lück, strateg-șef pentru piețe de capital la Franklin Templeton. Impactul nu se vede doar la pompă sau la facturile de energie, ci și în creșterea prețurilor la îngrășăminte.
Golful nu este doar o rută petrolieră, ci și un nod esențial pentru aprovizionarea globală cu îngrășăminte pe bază de azot. Aproape un milion de tone de astfel de produse sunt blocate în transport. Creșterea prețurilor și reducerea utilizării îngrășămintelor de către fermieri vor avea efecte întârziate asupra consumatorilor.
„Impactul se va vedea abia când recoltele mai slabe vor ajunge pe piață”, explică Michael Berlemann, director științific al Institutului de Economie Mondială din Hamburg (HWWI). „Alimentele se vor scumpi, iar acest lucru va alimenta inflația.”
(FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea)
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
