În căutarea adevărului despre românii care luptă în Ucraina


  • PressHub, într-o campanie de presă bazată pe date oficiale și relatări de pe frontul din Ucraina, a verificat afirmațiile despre mobilizarea militarilor români pentru a lupta în Ucraina sau despre presupusa lor prezență deja în acest război.
  • Investigația a urmărit să stabilească adevărul din spatele mesajelor promovate de partidele extremiste și suveraniste, intensificate după luna mai.
  • Lipsa datelor oficiale colectate și publicate de autoritățile statului român a favorizat manipularea românilor.
  • Nici în momentul documentării PressHub, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) și Ministerul Apărării Naționale (MApN) nu au știut să precizeze clar și oficial care este numărul românilor, cu reședința în România, care au luptat de partea Ucrainei după 24 februarie 2022, data invaziei Rusiei.
  • Cu toate acestea, PressHub a obținut documente, declarații ale unor oficiali și relatări ale românilor care au fost prezenți pe câmpul de luptă, ca reprezentanți ai societății civile, din care reiese că numărul românilor care au ajuns să lupte în Ucraina nu a depășit 100 de persoane, din februarie 2022 și până în august 2025.
  • Este vorba de români, majoritatea cu experiență militară în afara Armatei Române, care au ales, mai ales din convingere, să apere Ucraina și astfel să țină la distanță invazia rusă de frontiera României. Acești români sunt plătiți cu o soldă de armata ucraineană, soldă primită și de ucrainenii recrutați.
  • Din păcate, au fost și două cazuri de români – un arădean și un argeșean – care s-au înrolat în armata ucraineană și au murit în confruntările cu soldații ruși.

„Anghel”, un român din zona Moldovei, a luptat un an pe frontul din Ucraina. A plecat din proprie inițiativă, convins că invazia rusă trebuie oprită cât mai departe de granițele României. Avea experiență militară, dar nu fusese încadrat în Armata Română.

În primele luni, după ce a devenit soldat „ucrainean”, a fost trimis în zone fierbinți, aproape zilnic sub tirul artileriei rusești. A învățat repede procedurile, iar camarazii ucraineni l-au considerat unul dintre cei mai disciplinați voluntari străini.

Trebuie precizat că termenul de „voluntar” este folosit pe frontul din Ucraina pentru a desemna persoane de altă naționalitate care sprijină cauza ucraineană fără a fi obligate sau constrânse de condițiile de recrutare din această țară. Astfel de voluntari se alătură armatei ucrainene din proprie alegere.

Un soldat ucrainean primește un salariu de bază de aproximativ 20 100 UAH pe lună (circa 484 USD), conform soldelor publice ale armatei din țara vecină. Sumele pot crește până la 220 000 UAH (aproximativ 5 000 USD) pentru voluntarii străini implicați direct pe front, cum a fost și cazul lui Anghel. În caz de deces, familia militarului beneficiază de un ajutor unic de până la 15 milioane UAH (circa 400 000 USD).

Citește și: Moldova: Ilan Șor cheamă la proteste plătite, în timp ce autoritățile trec la dizolvarea unor partide

Știrile despre mobilizarea din România l-au determinat să se întoarcă

Anghel spune că nu solda l-a motivat să meargă la război, ci dorința de a îndrepta nedreptatea invaziei unui stat puternic asupra unui stat mai mic, vecin.

S-a întors în țară după un an, din cauza unor probleme de sănătate provocate de răni minore căpătate pe front și pentru că familia avea nevoie de el.

„Eram chemat săptămânal în țară de familie. La începutul acestui an am cedat, am avut noroc că îmi expira și contractul. Familia îmi spunea că situația în țară e dificilă. Că dacă vreau să lupt, să vin să mă înrolez în România, că și noi vom trimite trupe. Alți membri îmi spuneau că, dacă iese un anumit candidat la alegerile din mai, risc să fiu declarat trădător”, își amintește tânărul.

„Sincer, e un sentiment ciudat, chiar ciudat, să te afli printre gloanțe rusești, să lupți pentru o cauză și, în același timp, să te gândești că nu te mai poți întoarce în țară dacă iese un anumit candidat — nu vreau să dau nume. Că poate el va considera că ai fost trădător pentru că ai luptat pentru Ucraina. Până la urmă, m-am întors”, povestește fostul militar.

În cele 12 luni cât a stat pe frontul din Ucraina, Anghel spune că a auzit sau a întâlnit personal alți aproape 20 de români. Este vorba de voluntari români, cu reședința în România, care luptau în armata ucraineană.

Campania

După alegerile prezidențiale din 18 mai, în care candidații cu discurs extremist și suveranist, precum George Simion și Călin Georgescu, au pierdut în fața opțiunilor pro-europene, rețelele de manipulare online și offline și-au schimbat rapid strategia.

Dacă înainte de scrutin accentul era pus pe atacuri la adresa valorilor europene și pe mesaje conspiraționiste care favorizau candidații radicali, după vot narativul s-a mutat pe un nou teren sensibil: frica de război.

Au început să circule masiv știri false potrivit cărora autoritățile române pregătesc încorporarea tinerilor pentru a-i trimite pe frontul din Ucraina sau că militari români luptă deja acolo.

Trei exemple:

1. Postare pe X (fost Twitter) despre mobilizarea rezerviștilor

Pe 21 mai 2025, pe platforma X a apărut o postare care includea o adresă internă a Metrorex, prezentată ca „dovadă” că autoritățile ar pregăti mobilizarea rezerviștilor pentru a fi trimiși în Ucraina. Ministerul Apărării Naționale (MApN) a semnalat rapid această informație ca fiind o dezinformare.

2. Articol pe spotmedia.ro despre exercițiul MOBEX

În iunie 2025, MApN a clarificat că exercițiul militar de rutină MOBEX OT‑GR‑TR‑25 desfășurat în județele Olt, Giurgiu și Teleorman între 26 și 31 mai avea ca scop evaluarea rezervelor de mobilizare — fără nicio legătură cu trimiterea de militari români în Ucraina. Aceasta a fost infirmată ca fiind o dezinformare.

3. Reacție a Administrației Prezidențiale la dezinformări apărute pe TikTok

Pe 23 mai 2025, Administrația Prezidențială a respins categoric știrile false care circulau pe TikTok, conform cărora România s-ar pregăti să disloce militari în Ucraina. Oficialii au subliniat că nicio astfel de decizie nu a fost luată și că afirmațiile sunt scoase din context.

Postarea originală conținea presupuse ordine de recrutare, distribuite masiv de conturi anonime, însoțite de narative alarmiste privind „implicarea forțată” a României în conflictul ruso-ucrainean.

Autoritățile au clarificat că nu există nicio mobilizare militară în curs și că astfel de afirmații urmăresc să creeze panică, să submineze încrederea în armată și să alimenteze narativele pro-ruse.

Românii care sunt speriați de aceste fake-news-uri votează cu partidele extremiste

Această manipulare cu informații despre militarii români care luptă sau sunt pregătiți să fie trimiși în Ucraina este folosită strict politic.

Aproape 42% dintre români sunt îngrijorați că România ar putea fi implicată într-un război, arată un sondaj realizat de INSCOP Research în perioada 26-30 mai. Procentul reprezintă masa electoratului suveranist din România, public care a început să creadă manipulările informaționale ale acestor partide.

„Îi cer public lui Ilie Bolojan să nu angajeze România în trimiterea de trupe sau armament în Ucraina. Nu are mandat pentru asta, așteptăm revenirea la democrație”, a scris Simion, joi, pe pagina sa de Facebook, în luna martie.

George Simion a obținut aproape 41% din voturile românilor care au ieșit la vot pe 4 mai, primul tur pentru funcția de președinte al României. În cele din urmă, la turul doi, acesta a pierdut alegerile pentru Palatul Cotroceni în fața actualului președinte, Nicușor Dan.

Așadar, procentul dintre românii care cred că România va fi implicată în război cu militari și cei care votează un candidat extremist la alegerile prezidențiale este unul aproape identic (42% versus 41%).

Secretomania MApN ajută propaganda cu fake-news-uri

Realitatea este însă cu totul alta, așa cum reiese din informațiile obținute de PressHub.

România nu a trimis militari în războiul din Ucraina și nici nu are de gând, așa cum ne-au transmis oficiali ai Ministerului Apărării Naționale.

În toate aparițiile publice de după învestirea noului guvern, Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării, a susținut că Armata Română nu a trimis militari în Ucraina, iar România s-a rezumat, „în mod constant, de când a început războiul, să ajute Ucraina cu echipament și cu muniție”.

„România nu a trimis unități de luptă în Ucraina, iar autoritățile nu au în vedere o astfel de decizie”, ne-a mai transmis un important oficial al MApN. Nu îl putem cita nominal pentru că nu are acceptul Armatei Române. De altfel, Ministerul Apărării a refuzat constant să răspundă la întrebările trimise pe parcursul documentării.

Printre întrebările adresate se numărau și cele prin care încercam să aflăm dacă MApN are o evidență a românilor, cu reședință în România, care au ajuns să lupte în Ucraina. Am mai întrebat dacă ministerul deține date din care să reiasă că foști militari, soldați rezerviști sau aflați în concedii prelungite au ajuns să lupte pe frontul din Ucraina, de partea unuia sau altuia dintre combatanți.

Nu am primit niciun răspuns până în acest moment.

Nici Ministerul de Externe nu are informații

Ministerul Afacerilor Externe a transmis, ca răspuns la solicitarea PressHub, că „nu deține informații statistice referitoare la componența forțelor armate ucrainene” și nici „privind pierderile din rândul acestora sau al populației civile din Ucraina”, întrucât „astfel de date nu sunt făcute publice de autoritățile ucrainene, în contextul impunerii legii marțiale”.

MAE subliniază că „reprezentanți ai forțelor armate române nu sunt angrenați în conflict” și că nu are „informații oficiale privind eventuala prezență a unor cetățeni români în cadrul forțelor armate ale Ucrainei, inclusiv privind existența unor victime”.

Potrivit instituției, o eventuală prezență ar fi „exclusiv rezultatul unei decizii personale, fără implicarea autorităților române”. În privința cetățenilor ucraineni de etnie română, MAE precizează că aceștia au „aceleași obligații ca toți ceilalți cetățeni ucraineni” și nu există „date privind practici discriminatorii” în recrutare.

Dar câți români au luptat în Ucraina

Oficiali care au avut acces la documente prin care autoritățile din România au documentat în ultimele 12 luni prezența românilor care luptă pentru Ucraina, ne-au confirmat că numărul acestora era unul mic.

Precizăm, pentru claritate că cifrele se referă la români care luptă pentru Ucraina care sunt cetățeni români cu domiciliul în România. Nu este vorba de cetățeni ucrainieni sau moldoveni (din Republica Moldova) care au și cetățenia română.

„Conform unui schimb de date cu autoritățile din Ucraina, numărul românilor înrolați în armata ucraineană, în diferite structuri nu era mai mare de 45-55 la momentul informării. Cifrele erau tot o estimare în baza unor informații din ultima lună culese de autoritățile vecine”, ne-a transmis oficialul.

susa foto Getica/Facebook

„Din alte informații obținute din surse pe care nu le pot dezvălui a rezultat că nu este niciun militar român cu contract, înrolat în armata noastră, care a ajuns cumva să lupte chiar și temporar în Ucraina”, ne-a mai spus oficialul statului român.

Am încercat să obținem și conformarea autorităților din Ucraina pentru aceste informații. Până în acest moment, nu am primit răspunsuri oficiale de la Ambasada Ucrainei în România și nici un răspuns că vom fi ajutați în viitor cu aceste date.

Citește și: „Alaska Surprise” – Trump alimentează fabrica de zvonuri înainte de summitul cu Putin despre războiul din Ucraina

Armata română a Ucrainei

Deși statisticile oficiale raportate inițial de PressHub indicau între 45 și 55 de români care au luptat în Ucraina, o analiză mai aprofundată arată că numărul real ajunge la 100.

Această cifră a fost confirmată de oficiali care au descris estimarea drept „probabil cea mai corectă”. De asemenea, sursele independente — reprezentanți ai societății civile și chiar români prezenți în teatru de război — susțin această valoare revizuită.

Majoritatea celor care au luptat o fac sub steagul Batalionului Internațional „Getica” (denumirea completă: Batalionul Internațional de Apărare a Ucrainei „Getica”), unde s-ar afla în prezent între 30 și 40 de luptători cu origini românești.

Getodac este apelativul celui care este liderul acestui grup de soldați cu origini românești.

Însă, aceștia nu sunt toți rezidenți în România. „Mulți dintre ei sunt români cu reședință în Ucraina, din zona Cernăuți, dar și din Republica Moldova”, ne-a explicat un fost voluntar implicat.

Am încercat să discutăm direct cu reprezentanți ai Batalionului „Getica” (Romanian Battlegroup „Getica”), însă din cauza condițiilor de securitate și a misiunilor active, nu am reușit să obținem informații de la sursă. Unul dintre membrii grupării, care se recomandă drept „Nacho”, ne-a transmis că dialogul este posibil doar în anumite ferestre de securitate, „care probabil nu s-au ivit până acum”.

Cazurile concrete

PressHub a consultat și anunțurile armatei și publicațiilor din Ucraina pentru a verifica care au fost militarii cu origini românești care au apărat țara vecină de invazia rusă. La aceste informații am adăugat și date obținute din monitorizarea postărilor Getica și ale publicațiilor din țara vecină.

Doi români care luptă pentru Ucraina, ca voluntari, au fost răniți – în luna iunie 2025 – de explozia unei drone. Incidentul a avut loc în apropierea liniei frontului din Zaporojie, în Orikhiv, și a fost făcut public de gruparea de luptă Getica, pentru care luptau cei doi.

Următoarele cazuri sunt de militariu cu origini românești, dar care erau stabiliți în Ucraina, în special în zona Cernăuți.

Pavlo (Pavel) Kalancha (23 ani) — etnic român din Bucovina (regiunea Cernăuți). A servit ca mitralior într-o brigadă de asalt. a murit la Bilohorivka (Lugansk), pe 8 noiembrie (anunț și material memorial publicat de Suspilne Cernăuți).

Mormântul lui Pavlo (Pavel) Kalancha

Vasyl Repciuk & Dmytro Muraru — frați vitregi, etnici români, ambii căzuți în luptă la o distanță de circa 40 de zile; unul a murit în timp ce evacua răniți. Povestea lor a fost prezentată de Suspilne într-un proiect documentar publicat în noiembrie 2024.

Sebastian Acostachioae (20 ani) — militar din regiunea Cernăuți, supranumit „Румун/Român”. A murit în spital pe 14 ianuarie 2023, la două zile după ce fusese grav rănit (anunț al Administrației Regionale Cernăuți pe Facebook).

Ian Lupoi – militar al unității A2120; căzut în Donbas; locuia în satul Dînivți (raionul Noua Suliță). Anunțuri oficiale și articole locale în iulie 2025.

Mircea Kîbak (Мірча Кібак) – militar din raionul Cernăuți; disparut la final de 2023, confirmat decedat și repatriat în iulie 2025; înmormântare anunțată la Ostrița. (Știri locale: Molbuk, Shpalta; anunț oficial reluat și pe UKR.NET.)

Mircea Zvarîci/Zvarych (Мірча Зварич) – (A7019); deces anunțat de Consiliul Regional Cernăuți; funeralii la Zelenîi Hai, 19 iulie 2025.

Relatarea lui Radu Hossu, singurul român civil decorat de Zelenski

PressHub a reușit să discute cu unul dintre românii care cunosc cel mai bine frontul din Ucraina, chiar dacă nu a fost combatant.

Radu Hossu este și un voluntar în acțiuni umanitare, care a însoțit forțele armate ucrainene, pe care le-a sprijinit cu echipamente nemilitare provenite din donațiile strânse de la români; dar și un corespondent militar de presă, un bloger militar.

Radu Hossu, sursa foto: arhiva sa personală

El este singurul civil român decorat de Volodimir Zelenski, Președintele Ucrainei. A primit în total trei decorații din Ucraina – una de la brigada 101, una de la Joint Command Forces și cea de la Volodimir Zelenski/Volodymyr Zelenski.

„Nu am făcut niciodată parte din niciun grup de luptă, am fost doar corespondent de război și voluntar militar, ceea ce înseamnă voluntar care ajută Forțele Armate, însă nu este un militar voluntar, deci nu sunt combatant”, ține să precizeze voluntarul.

Pentru a-și putea desfășura activitatea caritabilă, Radu Hossu a avut nevoie de o acreditare specială din partea Ministerului Apărării din Ucraina. „Am fost corespondent de război acreditat oficial și am ajuns prima dată pe front în septembrie 2022, cu primele ajutoare cumpărate din banii donați de români”, povestește corespondentul de 39 de ani.

„Motivul principal pentru care m-am implicat în cauza ucraineană este injustețea. Injustețea și nedreptatea care i se întâmplă acestui popor, care, ne place sau nu, ne este vecin și care a trecut prin extrem de multe greutăți”, adaugă Radu Hossu.

Deși nu a fost combatant, ci doar reprezentant al unor misiuni umanitare, Radu Hossu a trecut prin multe momente de viață și de moarte. Spre exemplu: „În 2023, pe 20 ianuarie, când Bahmut era practic în încercuire tactică, am dus personal, în mijlocul unui iad controlat de Prigojin și Wagner, o autospecială de pompieri care a salvat, la rândul ei, multe vieți și a stins multe incendii în Bahmut și ulterior în Chasiv Yar, fiind singura autospecială modernă funcțională pe o rază de peste 100 km”, își amintește acesta.

Organizarea românilor pe front

O mare parte dintre românii care luptă în armata ucraineană fac parte dintr-un grup denumit de membrii săi „Romanian Battlegroup Getica”.

Radu Hossu, sursa foto: arhiva sa personalăRadu Hossu, sursa foto: arhiva sa personală

„Este doar unul dintre grupurile de militari din Forțele Armate ale Ucrainei care a fost ajutat prin intermediul donațiilor românilor. La fel am ajutat și grupuri de elită, cum ar fi Kraken sau Azov – adică cei care au luptat la Azovstal – și am avut onoarea să cunosc câțiva dintre eroii care au fost, inclusiv, prizonieri ai rușilor după căderea Mariupolului”, povestește Hossu.

El apreciază că numărul românilor care luptă acum alături de armata ucraineană împotriva invaziei Rusiei este de 20, poate cel mult 30: „Din ce știu eu, în Ucraina nu luptă mai mult de 20–30 de români în acest moment”.

Dacă ar fi să estimeze pentru toată perioada de la începutul invaziei, în februarie 2022, și până acum, voluntarul spune că „în total, poate au luptat 100. Mai mulți sunt însă cei de peste Prut, care luptă în diferite batalioane ale Legiunii Internaționale sau în brigăzi care acceptă luptători străini”.

„Mai există grupuri de români sau vorbitori de limbă română care luptă în Ucraina pentru cauza ucraineană. Am vorbit cu români care nu fac parte din Getica și care luptă de mult timp în Ucraina”, adaugă Hossu.

Românii care luptă în Ucraina nu sunt mercenari

În ceea ce privește prezența românilor pe front, Hossu subliniază că aceștia nu sunt mercenari: „Nu cunosc să existe mercenari români în Ucraina. Un mercenar este un individ contractat de companii private sau care merge să lupte sub alt steag, pentru bani”.

Bloggerul militar Radu Hossu, sursa foto: arhiva sa personală

Radu Hossu explică faptul că românii din armata ucraineană sunt soldați cu aceleași drepturi și obligații ca orice militar ucrainean.

„Pe românii pe care îi știu în Ucraina, cu care am vorbit, în primul rând nu s-au dus să lupte pentru bani. Toți cei care luptă în Ucraina și sunt străini, odată ce au contract cu Forțele Armate ale Ucrainei, sunt militari ucraineni, cetățeni ai altor țări. Atât. Narațiunea cu mercenarii NATO este una generată de Rusia și este dăunătoare adevărului”.

Românii, mult mai puțini decât moldovenii și polonezii

Despre cum ajung românii să lupte în Ucraina, Hossu spune că nu cunoaște procesul exact.

„Nu am cunoștință despre acest proces. M-au abordat mai mulți oameni pe internet, știind că merg în Ucraina și că am legături cu administrația ucraineană și cu Forțele Armate ale Ucrainei. I-am îndrumat către link-urile oficiale publice, unde găsesc toate informațiile necesare”, apreciază bloggerul militar.

Comparativ, spune el, românii sunt foarte puțini față de belaruși sau polonezi.

„Sunt doar o mână de oameni, cum am spus și la început”. Republica Moldova, deși are o populație de doar 2,3 milioane, are un grup mai mare de soldați în Ucraina. Ca și România, nu a trimis militari activi ai armatei naționale. „Din câte știu, cetățenii români din Republica Moldova care luptă pentru Ucraina sunt mai numeroși decât cetățenii români din România. Probabil basarabenii înțeleg mai bine pericolul unei eventuale căderi a Ucrainei și sunt mai dornici să-i susțină pe ucraineni”, explică Hossu.

Citește și: Volodimir Zelenski, mesaj înaintea întâlnirii dintre Trump și Putin din Alaska: „Ne bazăm pe America”

Cele două tragedii

Radu Hossu spune că știe doar două cazuri de români care au murit pe front în Ucraina, ca și combatanți.

„Au fost doar două cazuri și nu le-am cunoscut în detaliu. Cred că cel mai bine ar fi să răspundă MAE sau Ambasada României la Kiev. Ce știu este că militarii români din armata ucraineană primesc aceleași ajutoare în caz de deces ca și ucrainenii – 15 milioane de grivne (peste 300.000 de euro), plătite într-o tranșă de 150.000 de euro și în alte tranșe care completează suma”.

Cele două cazuri confirmate sunt:

  • Rudolf (Rudolph) Wittmann, 27 de ani, originar din Arad – voluntar în rândurile luptătorilor străini ai Ucrainei, deces la 22 octombrie 2023 (confirmat de MAE).

Tânărul s-ar fi alăturat brigăzilor internaționale încă din primele luni ale invaziei, participând la misiuni în zone de risc ridicat, potrivit surselor ucrainene. A fost înmormânta în Arad.

  • Martin Paul, voluntar român din Miroși, Argeș – deces la 26 februarie 2025 (confirmat de Ambasada Ucrainei la București).

A activat în sprijinul armatei ucrainene în sectoare intens disputate de pe frontul de est. Potrivit apropiaților, era motivat de dorința de a ajuta un popor vecin aflat sub atac și a fost implicat în mai multe operațiuni cu caracter defensiv înainte de a-și pierde viața.

Și el a fost înmormântat în România, la Miroși.

Citește și: Trump a vorbit cu aliatul apropiat al lui Putin, Aleksandr Lukașenko, înaintea summitului din Alaska

Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici

Urmăriți PressHUB și pe Google News!



Source link

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *