La aproape două decenii de când România și-a asigurat securitatea prin NATO și dezvoltarea prin Uniunea Europeană, țara se pregătește pentru asaltul final asupra ultimei mari redute de politică externă: aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), ce promite României ceva ce i-a lipsit cronic în ultimele decenii și anume reputație ireproșabilă și certificarea de „economie matură”.
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) nu este nici o bancă și nici nu dă legi. Este însă un for care reunește cele mai dezvoltate 38 de economii ale lumii precum SUA, Japonia, Australia și majoritatea statelor UE, mai puțin România, Bulgaria și Croația, care sunt în procesul de aderate. A face parte din OCDE înseamnă că statul tău funcționează după cele mai înalte standarde globale, fiind o garanție supremă pentru investitorii străini.
Coordonatorul național pentru procesul de aderare, Luca Niculescu, subliniază: „NATO îți oferă securitate, Uniunea Europeană prosperitate. OCDE îți aduce mari beneficii reputaționale. O țară care este în OCDE atrage automat mai multe investiții și mai multe investiții de calitate “, explică oficialul.
Totuși, în spatele optimismului afișat la Palatul Victoria, realitatea din dosarele de negociere arată că anul 2026 va fi un test dureros pentru clasa politică, obligată să renunțe la pârghii de control pe care le deține de trei decenii.
„The Final Countdown”
România a primit Foaia de Parcurs în iunie 2022, când Consiliul OCDE a aprobat oficial lansarea negocierilor de aderare.
Spre deosebire de UE, unde am închis „capitole”, la OCDE se discută în termeni de comitete sectoriale. Acestea sunt grupuri de experți internaționali care verifică intens legislația și practicile României. Avem 26 de astfel de examene iar un stat nu poate trece mai departe până nu convinge specialiștii din fiecare comitet că a realizat reformele cerute. Un singur comitet blocat înseamnă amânarea întregii aderări.
România a închis 15 din cele 25 de comitete sectoriale necesare pentru aderarea, iar secretarul general Mathias Corman a declarat în septembrie 2025 că finalizarea procesului până la începutul lui 2026 este un „obiectiv ambițios, dar realizabil”.
„Mai avem 10, suntem ca în cântecul lui Europe „The Final Countdown”. Și, cum vrem să aderăm în 2026, trebuie să le încheiem, pentru că orice comitet neîncheiat ar putea să însemne o amânare a aderării”, precizează Luca Niculescu, coordonatorul din partea României.
Domenii precum Agricultura, Digitalizarea, Politica în domeniul științei sau Transporturile au fost bifate relativ rapid. Aici,alinierea la standardele OCDE a însemnat, în mare măsură, ajustări birocratice, armonizarea statisticilor și adoptarea unor norme internaționale care nu au deranjat status quo-ul politic de la București. România a bifat deja 12 capitole tehnice, inclusiv în zone precum Educația sau Sănătatea.
Unde sunt problemele
Adevărata provocare rămâne în cele 10 dosare politice grele, care includ Justiția, Investițiile și, mai ales, Guvernanța Corporativă.
Cel mai tensionat punct al negocierilor rămâne Guvernanța Corporativă a Întreprinderilor de Stat. OCDE, o organizație care promovează piețele libere și competiția corectă, are toleranță zero față de modul tradițional în care Bucureștiul gestionează companii precum Hidroelectrica, Romgaz, Tarom, Nuclearelectrica sau Regia Autonomă a Pădurilor.
În martie 2025, România a primit aviz pozitiv din partea OCDE în ce privește guvernanța corporativă, însă realitatea din teren este mai complexă. 93 de companii din cele 142 deținute de către Guvernul României, prin ministerele de resort, au în continuare conduceri provizorii, potrivit datelor din august 2024.
Deși România a înființat în martie 2024 AMEPIP (Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice) pentru a satisface cerințele partenerilor externi, termenul agreat cu Uniunea Europeană fusese trimestrul al treilea din 2022 ,adică cu mai bine de trei ani întârziere.
Mai mult, în noiembrie 2025, 31 din 35 de candidați la conducerea AMEPIP au fost respinși în prima etapă a selecției, majoritatea pentru neîndeplinirea aceluiași criteriu, ceea ce ridică semne de întrebare asupra caracterului competitiv al procesului.
Pentru clasa politică românească, depolitizarea companiilor de stat înseamnă pierderea unei resurse uriașe de influență și bani. Rezistența la acest capitol a fost vizibilă pe tot parcursul anului 2025, iar OCDE nu va accepta jumătăți de măsură.
Pe lângă guvernanță, alte două dosare atârnă greu în balanță. Primul este cel al Anti-Corupției. Grupul de Lucru Anti-Mită al OCDE monitorizează drastic modul în care România combate mita în tranzacțiile comerciale internaționale. Orice derapaj în justiție în 2026 poate dinamita întregul proces de aderare.
Al doilea dosar cu greutate este Mediul, în special gestionarea deșeurilor și aplicarea principiului „poluatorul plătește”. Aici, România are decalaje istorice față de Vest, iar standardele OCDE sunt extrem de ridicate.
Scepticii ar putea întreba: de ce ne grăbim?
Spre deosebire de Uniunea Europeană, OCDE nu oferă fonduri nerambursabile și nu vom vedea autostrăzi construite cu bani OCDE. Cu toate acestea, miza economică este colosală. Aderarea funcționează ca o „ștampilă de calitate” pentru investitorii globali. Marile fonduri de pensii și investiții din SUA sau Japonia au adesea reguli interne care le interzic să investească în țări non-OCDE iar intrarea în club ar debloca miliarde de euro potențiali.
Apartenența la OCDE duce la îmbunătățirea ratingului de țară iar pentru România, care se împrumută la dobânzi mari pentru a-și finanța deficitul, acest lucru ar însemna economii anuale semnificative la bugetul de stat.
Veniturile și nivelul de trai au crescut de la doar 37% din media OCDE acum 25 de ani la 76% în 2023, fiind un salt enorm, evidențiază rapoartele organizației.
România ar trece de la statutul de țară care execută reguli economice globale, la cel de țară care scrie regulile, alături de SUA, Germania sau Franța.
În martie 2026, OCDE va publica o analiză economică detaliată despre România, care ar urma să fie ultimul pas înainte de aderarea României la organizația internațională.
Intrarea României în OCDE în 2026 este un obiectiv realizabil, dar nu garantat.
Popovici Diana-Miruna este studenta la Relatii Internationale si Studii Europene , interesata de politica internațională, economia globală și dinamica Uniunii Europene.
Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului 2eu.brussels, o inițiativă a Euronium.Brussels, în parteneriat cu PRESShub, dedicată explicării modului în care legislația europeană influențează economia, companiile, societatea și cetățenii.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
Sursă foto: OECD/Facebook
