Președintele României, Nicușor Dan, participă joi, la Washington, la ședința inaugurală a Consiliul pentru Pace, o inițiativă lansată de președintele Statelor Unite, Donald Trump. România are statut de observator în cadrul acestei noi structuri internaționale, iar șeful statului a explicat că decizia de a onora invitația a fost luată după consultări detaliate cu partea americană, în contextul obligațiilor internaționale deja asumate de țara noastră, potrivit digi24.ro.
Te-ar mai putea interesa și: Nicușor Dan salută decizia CCR privind reforma pensiilor magistraților, „un gest de echitate”
Nicușor Dan, la Washington pentru Consiliul pentru Pace al lui Trump: România participă ca observator la reuniunea privind Gaza
Întâlnirea are loc la Institutul pentru Pace din Washington, D.C., la ora 15:40 (ora locală), potrivit programului oficial transmis de Administrația Prezidențială. Din delegația României fac parte:
- Marius Lazurca, consilier prezidențial pentru securitate națională;
- Radu Burnete, consilier prezidențial pentru politici economice și sociale;
- Vlad Ionescu, consilier de stat în cadrul Departamentului Politică Externă, Parteneriate Strategice și Românii de Pretutindeni.
Președintele Nicușor Dan a precizat, într-un interviu acordat postului Radio România Actualități, că participarea României este „în interesul național”, însă exclusiv în calitate de observator. El a explicat că Carta Consiliului conține prevederi care intră în contradicție cu obligațiile asumate de România în cadrul Uniunii Europene, în special în ceea ce privește regimul sancțiunilor internaționale.
„Nu putem semna încălcând obligațiile deja asumate”, a subliniat șeful statului, arătând că statele membre ale Consiliului își propun să adopte împreună sancțiuni, în timp ce România este legată de deciziile comune ale UE în acest domeniu.
Potrivit președintelui, prezența sa la Washington are și o dimensiune diplomatică importantă. În contextul unor „dubii” sau „neîncrederi” apărute după anularea alegerilor din România, participarea la acest forum ar contribui la consolidarea și clarificarea relației bilaterale dintre România și Statele Unite.
Deși nu sunt programate întâlniri bilaterale oficiale, Nicușor Dan a menționat că este posibil să existe discuții informale, „de salon”, în marja evenimentului.
Potrivit declarațiilor purtătoarei de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, peste 20 de țări participă la reuniune, iar 27 dintre cele aproximativ 60 invitate au acceptat până în prezent să devină membre ale Consiliului. Printre statele europene membre se numără Bulgaria, Ungaria, Albania și Kosovo.
Italia, Cipru, Grecia, România și Uniunea Europeană participă în calitate de observatori. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost invitată, însă va fi reprezentată de comisarul pentru Mediterana, Dubravka Suica. UE a transmis că are „o serie de întrebări” privind statutul și atribuțiile Consiliului.
În schimb, unele puteri occidentale și alți aliați tradiționali ai SUA au adoptat o poziție rezervată. Cardinalul Pietro Parolin, principalul diplomat al Vaticanului, a declarat că gestionarea crizelor internaționale ar trebui să rămână în responsabilitatea Organizația Națiunilor Unite. Papa Leon (primul papă american) a fost invitat, dar a refuzat participarea, decizie calificată drept „profund regretabilă” de Casa Albă.
Principalul subiect al reuniunii inaugurale este un amplu plan de reconstrucție pentru Gaza, devastată de conflictul dintre Israel și Hamas. Administrația Trump este așteptată să anunțe un pachet de aproximativ 5 miliarde de dolari pentru eforturi umanitare și de reconstrucție.
De asemenea, sunt așteptate detalii privind o posibilă „Forță Internațională de Stabilizare” care ar urma să mențină ordinea în Gaza, în baza planului în 20 de puncte anunțat anterior de administrația americană. Planul prevedea un armistițiu etapizat, dezarmarea Hamas și instituirea unei administrații tehnocrate temporare pentru teritoriile palestiniene.
Reconstrucția Gazei este estimată de ONU la aproximativ 70 de miliarde de dolari – o sarcină uriașă, având în vedere distrugerile masive.
