Premierul Armeniei, Nikol Pașinian (foto), a declarat în Parlamentul European că acordul de pace semnat în 2025 între Armenia și Azerbaijan creează premisele unei noi etape de stabilitate în Caucazul de Sud și deschide perspective pentru apropierea țării sale de Uniunea Europeană.
În discursul susținut la Strasbourg, liderul armean a legat procesul de pace de agenda de reforme interne și de obiectivul strategic al Erevanului de integrare europeană, subliniind că aderarea va depinde de respectarea standardelor și criteriilor UE.
Pe scurt
- Nikol Pașinian a afirmat că pacea dintre Armenia și Azerbaidjan a fost formalizată la 8 august 2025 la Washington.
- Armenia intenționează să continue programul de conectivitate regională TRIPP, care prevede tranzit multimodal prin teritoriul armean.
- Parlamentul Armeniei a adoptat legea privind lansarea procesului de aderare la Uniunea Europeană.
- Pashinyan a subliniat că aderarea la UE este posibilă doar dacă Armenia îndeplinește standardele europene.
- Premierul armean a spus că stagnarea dialogului dintre UE și Georgia reprezintă un obstacol pentru parcursul european al Armeniei.
- Alegerile parlamentare din Armenia din 7 iunie sunt prezentate ca un moment care trebuie să consolideze pacea.
În discursul susținut în plenul Parlamentului European, Pașinian a spus că în Armenia și în Caucazul de Sud au avut loc schimbări majore de la ultima sa intervenție în Parlamentul European din 2023.
El a descris acordul de pace dintre Armenia și Azerbaidjan drept cea mai importantă dintre aceste schimbări și a spus că acesta a fost formalizat la 8 august 2025 la Washington, când el și președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, au semnat o declarație comună la Casa Albă.
„Cea mai memorabilă dintre aceste schimbări este instaurarea păcii dintre Armenia și Azerbaidjan, formalizată la 8 august 2025 la Washington DC, când președintele Ilham Aliyev al Azerbaidjanului și eu am semnat o Declarație comună la Casa Albă, asigurând efectiv pacea dintre cele două națiuni ale noastre.”
Premierul armean a prezentat și următorii pași ai programului TRIPP, un proiect de infrastructură care ar urma să creeze o rețea de tranzit multimodal prin Armenia și să conecteze teritoriul principal al Azerbaidjanului cu Republica Autonomă Nahicevan.
În discursul său, Nikol Pașinian a vorbit și despre evoluțiile politice interne din Armenia, inclusiv despre relocarea armenilor care au fugit din conflictul anterior din Nagorno-Karabah, despre eforturile pentru eliberarea prizonierilor de război armeni încă deținuți în Azerbaidjan și despre tentativele unor actori politici și religioși de a submina procesul de pace.
Referindu-se la criticile potrivit cărora acordul de pace nu ar fi suficient de solid, premierul armean a spus că pacea nu este niciodată perfectă.
„Suntem criticați pentru faptul că pacea stabilită între Armenia și Azerbaidjan nu este perfectă. Dar vă întreb: unde este pacea perfectă? Unde a existat vreodată pace perfectă și când? (…) Dimpotrivă, voința de a avea grijă de pace este cea care o poate apropia cât mai mult posibil de perfecțiune (…).”
Pașinian a subliniat că Armenia a adoptat recent legea privind lansarea procesului de aderare la Uniunea Europeană, dar a precizat că integrarea europeană depinde de îndeplinirea criteriilor UE.
„Acum, după adoptarea acestei legi, mulți din Armenia întreabă când va deveni Armenia membră a Uniunii Europene. Răspunsul nostru este foarte clar: nicio țară nu poate deveni membră a UE fără să îndeplinească standardele sale. Prin urmare, sarcina noastră este să continuăm drumul reformelor cu sprijinul partenerilor noștri europeni și mai întâi să îndeplinim în mod obiectiv criteriile de aderare ale UE.”
Premierul armean a spus că unul dintre obstacolele actuale pentru integrarea europeană a Armeniei este stagnarea dialogului politic dintre Uniunea Europeană și Georgia.
„Georgia este calea noastră către Uniunea Europeană, iar noi am adoptat legea privind lansarea procesului de aderare a Republicii Armenia la Uniunea Europeană după ce Georgia a primit statutul de țară candidată la UE. Acest lucru a făcut tangibilă perspectiva aderării Armeniei la UE, iar așteptarea și solicitarea noastră este ca procesul constructiv UE-Georgia să avanseze. Acest lucru este la fel de important pentru Armenia pe cât este pentru Georgia.”
Citește și: Kaja Kallas cu ochii spre Ucraina: extinderea UE trebuie accelerată
În finalul discursului, Pașinian a legat procesul de pace de alegerile parlamentare programate în Armenia pe 7 iunie. „Democrația noastră trebuie să facă pacea ireversibilă, iar apoi pacea va face democrația ireversibilă.”
Citește și: Armenia-Azerbaijan: primele semne de dezgheț economic după decenii de blocaj
Discursul premierului armean în Parlamentul European vine într-un moment în care Armenia încearcă să își redefinească poziția geopolitică în Caucazul de Sud după conflictul din Nagorno-Karabakh și după acordul de pace cu Azerbaidjanul.
În același timp, guvernul de la Erevan încearcă să accelereze apropierea politică și economică de Uniunea Europeană printr-un program de reforme interne și printr-o strategie de conectivitate regională.
Armenia, Rusia și trenul abandonat al integrării
Integrarea europeană a Armeniei a început în anii 2000 și a ajuns foarte aproape de un acord major în 2013, dar a fost blocată după ce țara a ales integrarea economică cu Rusia.
În 2009 Armenia devine pate a programului Parteneriatul Estic al UE (alături de Georgia, R. Moldova și Ucraina) , iar între 2010–2013negociază Acordul de Asociere cu UE, inclusiv o zonă de liber schimb aprofundată (DCFTA).
Până în 2013, negocierile erau practic finalizate, iar acordul urma să fie semnat la summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius. Președintele de atunci, Serj Sarghisia , a anunțat însă că țara va adera la Uniunea Vamală dominată de Rusia (care ulterior a devenit Uniunea Economică Eurasiatică – EAEU), un proiect incompatibil cu aderarea la Uniunea Europeană.
Desigur,presiunile Rusiei, care era cel mai important partener economic energetic dar si militar al Erevanului, au jucat un rol decisiv în această schimbare de direcție.
După 2020–2025, Erevanul a încercat să reia direcția europeană, iar aderarea la UE a redevenit un obiectiv strategic.
În 2025 – Parlamentul Armeniei a adoptat o lege care relansează procesul politic de integrare europeană și pregătește eventualul drum către aderare la UE.
(Sursa foto: Nikol Pașinian / Instagram)
Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului 2eu.brussels, o inițiativă a Euronium.Brussels, în parteneriat cu PRESShub, dedicată explicării modului în care legislația europeană influențează economia, companiile, societatea și cetățenii.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
