Germania, Marea Britanie și Republica Moldova și-au exprimat disponibilitatea de a se alătura acordului privind înființarea unui tribunal special pentru investigarea crimei de agresiune împotriva Ucrainei, a anunțat ministrul de Externe Andrii Sybiha, într-o conferință de presă susținută pe 31 martie, după reuniunea informală a miniștrilor de externe din UE, organizată la Kiev. România pare să rămână în expectativă.
Potrivit Kyiv24, sprijinul internațional pentru acest demers este în creștere. Sybiha a precizat că 13 state membre ale Consiliului Europei și o țară din afara Europei susțin deja crearea tribunalului, subliniind că lista ar urma să se extindă semnificativ.
Pragul minim legal pentru funcționarea acestuia este de 16 participanți. „Le mulțumim partenerilor noștri germani, britanici și moldoveni. Avem deja 13 state membre ale Consiliului Europei și o țară din afara Europei. Ne așteptăm la un număr mult mai mare. 16 este doar minimul legal”, a declarat ministrul.
La rândul său, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe, Josep Borrell, a subliniat că Uniunea Europeană sprijină atât înființarea tribunalului special, cât și funcționarea Comisiei Internaționale de Compensații pentru Ucraina. El a adăugat că UE își propune să facă progrese semnificative în aceste dosare înainte de următoarea reuniune a Consiliului Europei și a miniștrilor, programată pentru luna mai.
Citește și: UE vrea să devină actor fondator în Tribunalul pentru agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei
Modelul Nürnberg
Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat la Kiev că guvernul său a notificat Consiliul Europei cu privire la intenția de a se alătura oficial tribunalului special pentru judecarea crimei de agresiune comise de Rusia.
Anunțul, care trebuie încă ratificat de Bundestag, este considerat un impuls major pentru această instanță menită să tragă la răspundere oficialii ruși. Germania intenționează nu doar să adere la tribunal, ci și să contribuie la finanțarea acestuia.
Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a insistat, într-o intervenție marți la televiziunea publică germană ARD, asupra necesității începerii rapide a procesului de documentare a crimelor. „Dacă ne gândim la procesele de la Nürnberg, primele investigații au început încă din 1942, când nu era clar când și cum se va încheia războiul.”
Avertismentul Kievului
Pentru Kiev, acest demers este esențial. „Trebuie să restabilim justiția”, a declarat președintele Volodimir Zelenski marți, 31 martie, la Bucea, unde trupele ruse au comis un masacru în urmă cu patru ani.
El a subliniat că este vorba și despre alte crime, precum deportarea copiilor ucraineni: „Acest lucru se poate întâmpla în orice altă țară din Europa.”
Există deja un mandat internațional de arestare împotriva președintelui rus Vladimir Putin pentru această crimă. Chiar dacă nu poate fi pus în practică, mandatul emis în 2023 îi creează deja multe probleme diplomatice liderului de la Kremlin.
În martie 2024, CPI (Curtea Penală Internațională) a emis mandate de arestare vizându-i pe comandantul Forțelor Aeriene ruse, Serghei Kobilaș, și pe șeful Flotei Mării Negre, Viktor Sokolov, acuzați de atacuri cu rachete asupra infrastructurii energetice a Ucrainei. În iunie, lista inculpaților a fost extinsă, incluzându-i și pe fostul ministru al Apărării, Serghei Șoigu, și pe generalul Valeri Gherasimov, pentru acuzații similare.
România în așteptare
Poziția României, când vine vorba de participarea la tribunalul pentru Ucraina, pare încă neclară sau comunicatele de presă sunt ambigue.
Aflată miercuri la Kiev, la reuniunea informală a miniștrilor de externe UE, Oana Țoiu a „ accentuat faptul că nicio pace justă nu poate fi clădită pe impunitate”, se arată în comunicatul oficial al ministerului, și a prezentat „stadiul ratificării, de către România, a Convenției de înființare a Comisiei internaționale privind cererile de despăgubiri pentru Ucraina, semnată la Haga în decembrie 2025, respectiv demersurile privind participarea României la Tribunalul special pentru sancționarea crimei de agresiune săvârșită în Ucraina”. Fără alte detalii.
Mai devreme, la comemorările de la Bucea, Oana Țoiu a ținut însă să precizeze: „Masacre asupra civililor precum cel de la Bucea ar fi trebuit să nu aibă loc niciodată și nici să nu se mai repete vreodată”.
Tribunalul pentru crimele comise în Ucraina
Ideea este înființarea unui tribunal special pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei, proiect discutat de mai mulți ani.
Pe 25 iunie 2025, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și secretarul general al Consiliului Europei au semnat acordul relevant, iar la 1 iulie 2025, Zelenski a semnat documentele de ratificare. În continuare, acesta a însărcinat Administrația Prezidențială și Ministerul de Externe să elaboreze un plan clar de pași concreți pentru lansarea tribunalului.
Citește și: Europa se mobilizează pentru Kiev
Tribunalul are în prezent sprijinul a 13 țări, Consiliul Europei, organizația pentru drepturile omului și democrație din afara UE care coordonează inițiativa.
Ucraina, Estonia, Luxemburg și Lituania au finalizat deja procedurile parlamentare necesare pentru constituirea tribunalului.
Inițiativa are nevoie de sprijinul unui număr cât mai mare de state pentru a dobândi legitimitate internațională și pentru a atrage finanțare suficientă, ideal inclusiv din partea țărilor mari.
Statele care susțin proiectul nu trebuie să fie neapărat membre ale UE sau chiar europene — așa-numitul „Acord Parțial Extins”, care stă la baza tribunalului, permite și aderarea unor țări din afara Consiliului Europei, precizează Politico.
Rusia a fost exclusă din Consiliul Europei în 2022, tocmai din cauza agresiunii la scară largă împotriva Ucrainei.
Unde va fi sediul? O întrebare-cheie, care persistă încă de la începutul dezbaterilor, este dacă tribunalul va fi înființat în interiorul sau în afara Ucrainei. Dacă va fi în afara țării, o opțiune firească este Haga, care găzduiește deja Curtea Penală Internațională.
(Sursa foto: Ambasada Ucrainei în SUA / Facebook)
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
