România va dispune, până la sfârşitul acestui an, de întreaga dotare tehnologică necesară tipăririi bancnotelor euro, a declarat Cristian Popa, preşedinte al comisiei de numismatică din Banca Naţională a României şi membru al Consiliului de Administraţie al BNR.
„În ceea ce priveşte procesul de aderare la zona euro, suntem bucuroşi să informăm publicul că regiile aflate în coordonarea Băncii Naţionale a României, RA Imprimeria BNR şi RA Monetăria Statului, înregistrează progrese majore în dezvoltarea capacităţilor tehnice de imprimare a biletelor de bancă, respectiv de batere a monedei euro.
Imprimeria BNR s-a pregătit constant pentru momentul trecerii/tipăririi bancnotelor euro, iar la sfârşitul acestui an, în urma unor investiţii ample, vom bifa un obiectiv important al acestui proces: vom dispune de întreaga dotare tehnologică necesară, ceea ce nu-i puţin. Din punct de vedere tehnic, vom avea capacitatea de imprimare a biletelor de bancă euro, la standardele foarte înalte cerute de Banca Centrală Europeană.
La rândul său, Monetăria Statului deţine infrastructura tehnologică şi competenţele profesionale necesare pentru desfăşurarea activităţilor de producţie a monedei euro, în conformitate cu cerinţele şi standardele impuse de autoritatea monetară europeană”, a declarat pentru Cristian Popa pentru Agerpres.
Citește și: Săptămâna de lucru de patru zile, testată în șase țări. Care au fost rezultatele
Oficialul BNR a mai precizat că cele două regii din România vor deţine la finalul anului portofolii complete de echipamente de ultimă generaţie precum şi resurse umane înalt specializate, formate în decursul a zeci de ani de activitate în domeniul fabricării de bancnotă şi monedă.
„Desigur, producţia efectivă va fi condiţionată de obţinerea acreditărilor necesare şi de evoluţii pozitive în procesul general de aderare, proces ce trebuie să amintesc că are, de asemenea, printre altele, precondiţia de îndeplinire a criteriilor de la Maastricht, unde mai sunt necesare progrese substanţiale.
În ceea ce priveşte designul, monedele euro au o faţă comună, valabilă pentru toate statele membre, şi una specifică ţării. Ce vă pot spune la acest moment este că vom urma şi respecta toate recomandările şi cerinţele Băncii Centrale Europene (BCE) atunci când vom ajunge la alegerea designului pentru faţa specifică. Spre deosebire de monedele euro, bancnotele euro nu au o faţă naţională, care să indice de unde provin.
Banca Centrală Europeană are în derulare în prezent un proces de reproiectare a bancnotelor euro, propunându-şi, de asemenea, ca bancnotele euro să devină mai durabile şi mai prietenoase cu mediul”, a mai spus Cristian Popa.
România nu îndeplinește niciun criteriu cerut de UE pentru aderarea la zona euro
Criteriile de convergență pentru zona euro, cunoscute și sub numele de criteriile de la Maastricht, sunt standarde economice pe care statele membre ale Uniunii Europene, inclsuiv România, trebuie să le îndeplinească pentru a adopta moneda euro, scrie Adevărul. Acestea includ:
1. Stabilitatea prețurilor: rata inflației nu trebuie să depășească mai mult de 1,5% media celor mai bune trei state membre cu cea mai stabilă inflație.
2. Sănătatea finanțelor publice: deficitul bugetar nu trebuie să depășească 3% din produsul intern brut (PIB), iar datoria publică nu trebuie să depășească 60% din PIB.
3. Stabilitatea cursului de schimb: moneda națională trebuie să participe la mecanismul european al cursurilor de schimb (ERM II) timp de cel puțin doi ani fără tensiuni majore, cu fluctuații limitate față de euro.
4. Ratele dobânzilor pe termen lung: rata medie a dobânzii pe termen lung nu trebuie să depășească cu mai mult de 2% rata dobânzilor din cele mai bune trei state membre cu stabilitate a prețurilor.
5. Convergența juridică: legislația națională trebuie să fie compatibilă cu Tratatul de la Maastricht și cu Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) și al BCE, inclusiv principiile independenței băncilor centrale.
Citește și: Descoperire „revoluționară” în adâncurile Oceanului Pacific: O oază de creaturi ce consumă substanțe chimice
În acest moment, România are cel mai mare deficit bugetar din UE, de 9,3% din PIB, conform metodologiei ESA, depășind cu mult plafonul impus de criteriile de la Maastricht. De asemenea, datoria publică brută va creşte de la 54,8 % din PIB în 2024 la aproximativ 63 % în 2026.
