Europa își caută în aceste zile strategia pentru a se desprinde încet (dar sigur?) de scutul militar american, după ce administrația Trump, prin declarațiile președintelui dar și prin două documente oficiale privind securitatea si apărarea SUA, au arătat că securitatea europeană trebuie să fie responsabilitatea europenilor. Asta cu un război fără precedent ca amploare în perioada postbelică, pornit cu patru ani în urmă de invazia Rusiei în Ucraina vecină. Între Washington si Moscova, fiecare cu provocările ei, liderii europeni navighează.
Citește și: Europenii sub o umbrelă nucleară europeană?
În ajunul deschiderii unei noi ediții a Conferinței pentru Securitate de la Munchen, președintele Franței, Emmanuel Macron, a cerut ca Europa să-și reafirme rolul pe scena globală, într-un context marcat de schimbări rapide în politică și comerț. Într-un interviu acordat mai multor publicații europene, Macron a avertizat că strategia de a se plia pe pozițiile SUA sau ale altor mari puteri geopolitice „nu funcționează” și a cerut accelerarea integrării europene pentru a face față unei perioade de „instabilitate permanentă”.
„Este timpul ca Europa să se trezească… Dacă nu decidem singuri, vom fi măturați”, a declarat el pentru El País, Süddeutsche Zeitung, Financial Times și Le Monde.
Macron a spus că Europa se confruntă cu „o ruptură geopolitică profundă”, dublată de „șocuri majore” în comerț și apărare, pe fondul schimbării relațiilor cu China și Statele Unite.
„Cea mai bună soluție este să reducem riscurile, să reducem dependențele și să luăm decizii singuri, în loc să așteptăm următoarea criză”, a spus liderul de la Élysée.
„Dacă alegem să fim simpli spectatori, vom deveni vasali”, a avertizat Macron, vorbind despre un „moment Groenlanda” și spunând că interesul SUA pentru un teritoriu aparținând unui aliat NATO ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru liderii europeni.
Potrivit lui Macron, europenii „rezistă, dar reacționează prea lent” și trebuie să-și afirme statutul de superputere globală, cu mai multă „conducere comună” la nivel continental.
El a dat drept exemplu Coaliția de Voință pentru Ucraina, condusă de Franța și Marea Britanie, ca inițiativă care a permis Europei să construiască o alianță internațională solidă pentru apărarea propriilor interese, inclusiv în domeniul apărării și securității.
…dar și cu Rusia
Macron a reluat însă ideea redeschiderii canalelor diplomatice cu Moscova, pentru ca Europa „să nu delege această discuție” altora, inclusiv Statelor Unite.
Europa ar trebui să discute cu Rusia „fără a fi naivă și fără a pune presiune pe ucraineni, dar și fără a depinde de o terță parte” pentru aceste negocieri, a spus el.
„Avem interese europene de apărat și nu le voi delega nimănui, nici măcar Statelor Unite”, a adăugat Macron.
„Să nu fim naivi ” avertizează Țoiu
Europa nu ar trebui „niciodată să fie naivă” în relația cu Rusia, a declarat ministra de externe a României, Oana Țoiu, reiterând sprijinul pentru Ucraina.
Vorbind luni seară la Chatham House, la Londra, Oana Țoiu a spus că Europa trebuie „să nu fie niciodată naivă când vine vorba de Rusia” și să fie „lucidă în privința lecțiilor pe care istoria ni le-a oferit” despre intențiile Moscovei, relatează The Guardian.
Șefa diplomației române a reafirmat sprijinul României pentru Ucraina, ironizând retorica inițială a Kremlinului: „Suntem la patru ani într-un război despre care Rusia spunea că va fi câștigat în trei zile”.
„S-au înșelat de 500 de ori – au trecut aproape 1.500 de zile de atunci”, a spus Țoiu, citată de cotidianul britanic.
Ea a avertizat în special asupra riscului de a oferi Rusiei chiar și „mici victorii”, care ar putea să o facă „să creadă că este pe cale să câștige” agresiunea, lucru ce ar „încuraja indirect repetarea acestui tipar în viitor”.
Oana Țoiu a amintit de Crimeea: în opinia ei , reacția comunității internaționale la anexarea peninsulei ucrainene 2014 „nu a fost suficient de fermă” și „dacă ar fi fost, poate nu ne-am afla astăzi în situația actuală”.
Ministra de externe Țoiu se remarcă printr-un discurs foarte ferm la adresa Rusiei. Susține în același timp eforturile de pace ale aliatului strategic Statele Unite, care s-ar putea încheia exact cu ceea nu și-ar dori, și anume o cedare în fața pretențiilor teritoriale maximaliste ale Rusiei.
Citește și: Se reiau negocierile trilaterale de pace pentru Ucraina
Scepticism la Bruxelles
Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a declarat la Bruxelles că Uniunea ar trebui să-și clarifice mai întâi ce concesii așteaptă de la Rusia pentru pacea din Ucraina, înainte de a deschide orice discuție cu Kremlinul, relatează AFP. Declarațiile vin pe fondul unei dorințe tot mai vizibile în unele capitale europene — exprimată cel mai clar de președintele Franței, Emmanuel Macron, și de premierul Italiei, Giorgia Meloni — de a relua contactele cu Vladimir Putin.
Kallas a spus că intenționează să trimită în zilele următoare celor 27 de state membre UE o listă de „idei” care să contureze cererile ce ar trebui puse pe masă în fața Moscovei.
„Hai să discutăm mai întâi ce vrem să negociem cu rușii, înainte să vorbim despre cine va fi cel care negociază cu rușii”, a spus Kallas într-un interviu de grup acordat presei, inclusiv AFP.
„Dacă ei vin cu cereri maximaliste, atunci și noi trebuie să venim cu cereri maximaliste”, a adăugat ea.
Șefa diplomației europene a subliniat că, pentru o pace durabilă, „toți cei de la masa negocierilor — inclusiv rușii și americanii — trebuie să înțeleagă că este nevoie de acordul europenilor”.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
Foto: Oana Țoiu/Facebook
