Tudorel Toader, fost ministru al Justiției și membru al Comisiei de la Veneția, susține că raportul recent al forului european privind anularea alegerilor prezidențiale din 2024 este o opinie consultativă, fără caracter obligatoriu. În același timp, el subliniază că deciziile CCR au o autoritate juridică superioară legii și nu pot fi calificate drept ilegale.
Ce spune Tudorel Toader despre raport și statutul deciziilor CCRPotrivit lui Toader, documentul Comisiei de la Veneția funcționează ca un reper de bune practici, nu ca o sentință care să impună automat schimbări. Mesajul central: recomandările trasează standarde pentru statul de drept și pentru protejarea drepturilor electorale, dar nu produc efecte juridice directe. În raport, este amintit că măsura extremă a anulării unui scrutin trebuie să fie excepțională, fundamentată transparent și adoptată printr-un proces riguros, inteligibil pentru public.
„Este o opinie, nu o decizie. Opiniile Comisiei nu produc efecte juridice, dar sunt de regulă respectate de state pentru a armoniza standardele statului de drept și protecția drepturilor cetățenilor, inclusiv cele electorale.”
Fostul ministru reiterează că hotărârile Curții Constituționale se află pe treapta superioară a ierarhiei normative. Chiar dacă o decizie poate stârni controverse, ea nu poate fi declarată „ilegală” în raport cu legile obișnuite.
„Hotărârile Curții Constituționale sunt mai puternice decât legea. Nu putem spune că o decizie a Curții este ilegală, dar este clar că sistemul trebuie îmbunătățit pentru a evita incertitudinile viitoare”.
În acest context, raportul Comisiei funcționează ca un ghid pentru viitoarele ajustări ale cadrului electoral, cu accent pe transparență, motivare detaliată și comunicare publică accesibilă.
Direcții de reformă propuse pentru arhitectura electoralăO instanță dedicată pentru contenciosul electoral. Toader propune înființarea unei jurisdicții specializate care să supravegheze organizarea și validarea alegerilor. O astfel de instanță ar oferi coerență soluțiilor și ar reduce spațiul pentru interpretări contradictorii.
Reguli clare pentru anularea unui scrutin. În locul unor definiții generale, ar fi necesare criterii explicite, termene procedurale strânse și filtre de control mai ferme, astfel încât anularea alegerilor să fie o soluție ultimă, justificată prin probe solide și motivări publice exhaustive.
Revizuirea textului constituțional. O discuție privind competența exclusivă a CCR în materia anulării alegerilor este, în opinia lui Toader, inevitabilă. O eventuală ajustare constituțională ar putea clarifica traseul instituțional al unei asemenea decizii și ar consolida predictibilitatea procesului electoral.
Pe lângă aceste piste, fostul ministru insistă asupra nevoii de a face publice, integral, rațiunile care au condus la măsura excepțională privind alegerile prezidențiale din 2024. Logica lui: fără acces la întreaga motivare, încrederea publică rămâne fragilă, iar dezbaterea se poartă pe jumătăți de adevăr.
„Statul român trebuie să facă publice toate motivele anulării, nu doar informațiile din documentele desecretizate. Doar astfel decizia poate fi clar verificată și interpretată”.
În esență, raportul Comisiei de la Veneția nu răstoarnă hotărâri și nici nu impune constrângeri juridice, dar fixează așteptări clare privind transparența, standardele de motivare și calitatea procesului decizional, pentru a preveni abuzurile și pentru a proteja drepturile electorale ale cetățenilor.
Redacția păstrează o abordare neutră din punct de vedere politic, cu accent pe informarea echilibrată a publicului și pe prezentarea fidelă a pozițiilor oficiale și a argumentelor relevante.
