Motivațiile invocate de angajați pentru primirea sporurilor variază de la afecțiuni cardiovasculare, endocrine și articulare, până la dureri provocate de statul pe scaun și „suprasolicitare vocală”. Lista afecțiunilor cuprindea 72 de cazuri de boli cardiace, 54 de afecțiuni oftalmologice, 55 de boli din sfera ORL, dar și cinci cazuri de boli dermatologice și tot atâtea de afecțiuni ale stomacului și ficatului. Situația a fost cu atât mai surprinzătoare cu cât unii angajați au raportat mai multe boli în același timp.
Printre factorii de risc identificați de DSP se numără „solicitări vertebro-posturale, poziții forțate”, „presiuni la nivelul părților moi și nervilor”, precum și „suprasolicitarea aparatului locomotor”. Alte riscuri menționate sunt expunerea la agenți biologici (virusuri, bacterii, fungi), chimici (acizi, solvenți) și fizici (radiații electromagnetice, zgomot, microclimat nefavorabil). Nu în ultimul rând, angajații au invocat stresul ocupațional, determinat de volumul mare de muncă, termenele scurte și chiar „riscul de corupție”.
„Suprasolicitare neuropsihică, adică activități efectuate sub presiunea timpului, cu un volum de muncă ridicat, implicând atenție sporită, concentrare pe de o parte și termene de execuție scurte pe de alta, necesitatea de a procesa o multitudine de informații pentru buna desfășurare a activității profesionale, precum și luare de decizii rapide, cu respectarea legislației în vigoare, într-un timp foarte scurt”, se arată în raportul DSP.
Inspectorii au mai documentat și „uzură fizică și psihică prematură”, dar și simptome frecvente precum „oboseală cronică, stare de tensiune psihică, iritabilitate, scăderea concentrării, cefalee, valori oscilante ale tensiunii arteriale”. Utilizarea intensă a calculatorului ar fi cauzat „astenopatie vizuală” și „modificarea mai frecventă a dioptriilor”, în timp ce exprimarea orală constantă a generat „suprasolicitare vocală”. În rapoarte apare chiar și „durerea provocată părților moi și nervilor” din cauza statului pe scaun.
Şeful ABA Prut-Bîrlad susţine că nu ştie ce sporuri încasează angajaţii din subordinea sa
Contactat de Antena 3, directorul general al ABA Prut-Bîrlad, Șerban Chihaia, a declarat că nu are cunoștință despre motivele invocate în rapoartele DSP.
„Vai, nu știu să, n-aș putea să vă spun asta. Nu pot să vă dau un răspuns, chiar nu pot”, a răspuns Chihaia când a fost întrebat despre sporurile pentru „presiune pe părțile moi”.
Întrebat dacă în instituție s-au acordat sporuri pentru „risc de corupție” sau „radiații de la calculatoare și imprimante”, directorul a spus: „N-am cunoștință, nu am cunoștință de lucrul ăsta.”
În privința propriilor venituri, Chihaia a recunoscut că a beneficiat de sporuri pentru condiții vătămătoare: „Am luat, dar nu pentru ceea ce mi-ați solicitat dumneavoastră”.
Pe fondul acestor controverse, ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat o reformă amplă a Apelor Române. Sâmbătă, într-o declarație pentru sursa citată, aceasta a acuzat instituția că a irosit 350 de milioane de euro destinați infrastructurii de apărare împotriva inundațiilor. Din banii respectivi ar fi trebuit să fie construiți 400 de kilometri de diguri, 13 poduri și 13 poldere, însă „nu s-a realizat nimic”.
