Guvernul susține că măsurile adoptate oferă un echilibru între disciplina financiară și flexibilitatea administrativă necesară bunei funcționări a instituțiilor publice, atât la nivel local, cât și central.
Potrivit Executivului, noul pachet de modificări vine după o serie de discuții cu autoritățile locale și centrale, dar și cu ministerele de linie, pentru a răspunde mai bine nevoilor reale ale administrației și a reduce birocrația. Oficialii subliniază că forma actualizată a ordonanței păstrează obiectivul de disciplină bugetară, dar introduce mecanisme clare de excepție, astfel încât activitățile esențiale să nu fie afectate de restricții excesive.
„Prin noile reglementări sunt aduse clarificări şi îmbunătăţiri cadrului aplicabil angajamentelor şi cheltuielilor bugetare la categoria «Bunuri şi servicii», scopul principal fiind menţinerea disciplinei financiare şi limitarea risipei bugetare. Măsura are ca obiectiv asigurarea unei utilizări prudente şi eficiente a fondurilor publice, concomitent cu o flexibilizare administrativă a normei, pentru a reduce necesitatea aprobării unor memoranduri individuale în situaţii punctuale”, a transmis Guvernul, într-un comunicat de presă.
Executivul explică faptul că, în 2023, regulile de restricționare a cheltuielilor au fost aplicate atât autorităților centrale, cât și celor locale, „generând economii importante la nivelul cheltuielilor publice şi contribuind la consolidarea disciplinei financiare, inclusiv în zona cheltuielilor de capital”. În 2024, măsura a fost menținută doar pentru administrația centrală, iar varianta adoptată în 2025 s-a dovedit, potrivit Guvernului, mai echilibrată și mai adaptată la nevoile instituționale.
„În anul 2024, măsura a fost menţinută doar pentru autorităţile administraţiei publice centrale, atât pentru categoria bunuri şi servicii, cât şi pentru categoria cheltuieli de capital. Forma aprobată în anul 2025 a fost, de fapt, mai echilibrată şi mai flexibilă decât cea din anii anteriori. Aceasta s-a aplicat exclusiv categoriei de cheltuieli «Bunuri şi servicii» şi a permis, printr-o procedură transparentă de aprobare prin memorandum, posibilitatea exceptării pentru instituţiile publice, centrale şi locale, în situaţiile justificate”, mai arată executivul.
Guvernul a adoptat mai multe execepții, la presiunea primarilor
Prin acest mecanism, ordonatorii principali de credite și Guvernul au avut la dispoziție un instrument suplimentar de control asupra utilizării banilor publici, putând amâna cheltuielile care nu erau urgente, fără a afecta însă serviciile publice esențiale sau plățile curente. Executivul afirmă că măsura a contribuit la o mai bună planificare financiară și la reducerea risipei.
„La propunerea autorităţilor publice locale şi a consultării ministerelor, prin modificările adoptate, Guvernul îmbunătăţeşte norma din punct de vedere procedural, introducând mecanisme de excepţie clar definite, care reduc birocraţia şi răspund nevoilor reale ale instituţiilor publice”, a mai transmis Guvernul, potrivit Stiripesurse.
Printre noile excepții introduse se numără cheltuielile pentru studii și activități de consultanță necesare pregătirii proiectelor de investiții și cererilor de finanțare, inclusiv din fonduri europene; activitățile cultural-artistice și de patrimoniu reglementate de OG nr. 51/1998, Legea nr. 186/2003 și Legea nr. 422/2001; cheltuielile aferente asistenței juridice privind arbitraje și litigii internaționale; precum și alte cheltuieli cu impact bugetar redus, dar indispensabile funcționării serviciilor publice esențiale, fără a mai fi necesară aprobarea prin memorandum.
O noutate importantă este și mecanismul flexibil introdus la nivel local.
„De asemenea, a fost introdus un mecanism flexibil la nivelul autorităţilor publice locale: în situaţiile în care o cheltuială nu poate fi amânată după 1 ianuarie 2026, ordonatorii de credite pot aproba, pe baza unei note justificative, derogări de la limitările impuse de OUG nr. 52/2025, fără a mai fi necesară promovarea unui memorandum în Guvern”, explică Executivul.
Totodată, actul normativ modificat prevede utilizarea cu prioritate a excedentului bugetar local și a disponibilităților din secțiunea de funcționare pentru finanțarea serviciilor sociale. Potrivit Guvernului, „această măsură asigură stabilitatea şi continuitatea serviciilor sociale la nivel local şi sprijină protejarea categoriilor vulnerabile. Prin modificările aduse, Guvernul continuă procesul de consolidare a disciplinei bugetare, combinat cu o abordare pragmatică şi flexibilă care permite instituţiilor publice să îşi desfăşoare activitatea în condiţii de eficienţă, transparenţă şi responsabilitate fiscal-bugetară”.
