De peste trei decenii, Somaliland funcționează cu propriul guvern, alegeri și propriile instituții de securitate. Cu toate acestea, recunoașterea internațională rămânea inaccesibilă. Această discrepanță dintre realitatea de pe teren și diplomația internațională continuă să alimenteze dezbateri, tensiuni regionale și incertitudine politică, scrie Lailuma Sadid pentru „Brussels Morning”, o publicație de știri independentă, cu sediul la Bruxelles.
Pentru a înțelege de ce această problemă persistă, este necesară analizarea istoriei, a standardelor juridice, a stabilității regionale și a intereselor strategice globale care se intersectează în Cornul Africii.
Fundamentele istorice ale statutului Somalilandului
Rădăcinile disputei privind recunoașterea Somalilandului își au originea în perioada colonială. Somaliland a fost un protectorat britanic, în timp ce sudul Somaliei a fost administrat de Italia. Când cele două teritorii s-au unit în 1960, unificarea a fost grăbită și prost structurată, lăsând nerezolvate probleme politice și constituționale.
După prăbușirea guvernului central al Somaliei în 1991, Somaliland s-a retras din uniune și și-a reafirmat suveranitatea pe baza fostelor frontiere coloniale. Spre deosebire de multe regiuni separatiste, Somaliland a urmărit stabilitatea prin reconciliere, guvernare locală și procese democratice, nu prin conflicte prelungite.
Cu toate acestea, frontierele stabilite după independență în Africa au fost, în mod tradițional, păstrate pentru a preveni fragmentarea continuă. Acest principiu continuă să modeleze reacțiile externe și în prezent.
Poziția Somaliei privind integritatea teritorială
Somalia susține că Somaliland rămâne o parte inseparabilă a teritoriului său suveran. Din perspectiva guvernului de la Mogadishu, recunoașterea Somaliland ar încălca dreptul internațional și ar submina eforturile de reconstruire a unui stat unificat după decenii de război.
Somalia argumentează că recunoașterea Somalilandului ar putea încuraja mișcări separatiste în alte părți ale continentului african
Această preocupare explică de ce multe state africane se aliniază poziției Somaliei, chiar dacă întrețin relații informale cu autoritățile din Somaliland.
Guvernul somalez vede disputa privind recunoașterea Somalilandului ca pe un test al angajamentului internațional față de suveranitate, unitate națională și reconstrucție postconflict.
Argumentele Somalilandului pentru independență
Somaliland prezintă o narațiune radical diferită. Liderii săi susțin că uniunea cu Somalia a eșuat și că retragerea a fost justificată din punct de vedere legal. Din 1991, Somaliland a construit instituții funcționale, a organizat mai multe rânduri de alegeri și a menținut securitatea internă.
Susținătorii subliniază că Somaliland îndeplinește numeroase criterii asociate statalității, inclusiv frontiere definite, o populație permanentă și un guvern eficient. Ei afirmă că menținerea nerecunoașterii sancționează succesul, nu instabilitatea.
Din această perspectivă, disputa privind recunoașterea Somalilandului reflectă mai degrabă prudență politică decât o imposibilitate juridică, scrie Lailuma Sadid, fost diplomat al Afganistanului în Belgia.
:format(webp):quality(100)/https://www.dailybusiness.ro/wp-content/uploads/2025/12/Stegaul-Somaliland-1024x683.jpg)
Stabilitatea regională în Cornul Africii
Cornul Africii are o importanță strategică majoră, fiind situat în apropierea principalelor rute maritime care leagă Europa, Asia și Orientul Mijlociu. Orice instabilitate în această regiune are implicații mult dincolo de granițele naționale.
Statele vecine se tem că schimbările în politica de recunoaștere ar putea destabiliza frontierele existente și reaprinde dispute latente. În consecință, actorii regionali preferă adesea menținerea status-quoului, chiar dacă acesta lasă disputa privind recunoașterea Somalilandului nerezolvată.
Cooperarea în domeniul securității, eforturile de combatere a terorismului și acordurile comerciale depind de menținerea unor relații politice previzibile în întreaga regiune.
Considerentele de securitate
Somalia se confruntă, în continuare, cu provocări majore de securitate, inclusiv grupări militante și instituții fragile. Oficialii susțin că recunoașterea ar putea slăbi coeziunea națională și ar distrage atenția de la eforturile de combatere a terorismului.
Analiștii în domeniul securității remarcă faptul că un statut politic nerezolvat poate genera, de asemenea, vulnerabilități. Disputa privind recunoașterea Somalilandului este atent monitorizată de planificatorii internaționali în materie de securitate, preocupați de posibile efecte de propagare la nivel regional.
Stabilitatea din Somaliland a contrastat adesea puternic cu instabilitatea din alte părți ale Somaliei, complicând evaluările de securitate.
:format(webp):quality(100)/https://www.dailybusiness.ro/wp-content/uploads/2025/12/Somalia-Somaliland.jpg)
Implicațiile economice
Recunoașterea ar putea deschide calea către investiții străine, împrumuturi internaționale și extinderea comerțului pentru Somaliland. Porturile, logistica și proiectele de infrastructură ar beneficia de un statut juridic mai clar.
În schimb, Somalia se teme de marginalizare economică dacă rutele comerciale-cheie s-ar muta din regiunile administrate la nivel federal. Aceste interese economice concurente adâncesc disputa privind recunoașterea Somalilandului și fac dificil compromisul.
Stimulentele economice, singure, nu au fost suficiente pentru a debloca impasul diplomatic.
:format(webp):quality(100)/https://www.dailybusiness.ro/wp-content/uploads/2025/12/Portul-Berbera-Somaliland-1024x640.jpg)
Rolul marilor puteri
Marile puteri abordează problema cu prudență. Unele văd o valoare strategică în porturile și poziționarea Somalilandului în apropierea Mării Roșii, în timp ce altele prioritizează relațiile cu guvernul federal al Somaliei.
Acest echilibru delicat face ca disputa privind recunoașterea Somalilandului să rămână nerezolvată la nivel global. Recunoașterea de către o mare putere ar putea declanșa consecințe diplomatice în Africa și dincolo de aceasta.
Prin urmare, majoritatea actorilor globali preferă ambiguitatea.
Citește și: UE cere respectarea suveranităţii Somaliei, după ce Israelul a recunoscut Somaliland
Perspectiva Uniunii Africane
Uniunea Africană a subliniat constant respectarea frontierelor moștenite. Deși recunoaște stabilitatea Somalilandului, UA nu a mers până la a susține recunoașterea.
Această poziție reflectă temerile că modificarea frontierelor ar putea destabiliza mai multe regiuni. Atitudinea Uniunii Africane consolidează greutatea diplomatică a disputei privind recunoașterea Somalilandului în politica continentală.
Orice schimbare ar necesita, probabil, un consens african larg.
Impactul uman al nerecunoașterii regiunii Somaliland
Cetățenii obișnuiți resimt efectele nerecunoașterii prin opțiuni limitate de călătorie, acces redus la educație internațională și oportunități economice restrânse.
Deși guvernarea rămâne funcțională, lipsa recunoașterii afectează perspectivele de dezvoltare. Această dimensiune umană este adesea ignorată în discuțiile despre disputa privind recunoașterea Somalilandului, deși modelează viața de zi cu zi a milioane de oameni.
Problema nu este pur diplomatică; pentru locuitori, ea este profund personală.
Posibile direcții de evoluție
Lailuma Sadid vede posibile mai multe scenarii în privința reggiunii separatiste Somaliland:
– continuarea nerecunoașterii, cu angajament informal;
– reluarea negocierilor dintre Somalia și Somaliland;
– mediere sub egida Uniunii Africane;
– un impas diplomatic pe termen lung.
Fiecare dintre aceste variante subliniază complexitatea soluționării disputei privind recunoașterea Somalilandului, în absența unui consens politic mai larg.
Până când actorii internaționali nu vor reconcilia aceste principii concurente, disputa va rămâne nerezolvată. Deznodământul său va influența nu doar Cornul Africii, ci și normele globale privind statalitatea, recunoașterea și diplomația.
Președintele Trump a declarat pentru The Post că nu îl va urma rapid pe premierul israelian Benjamin Netanyahu în recunoașterea independenței Somalilandului, afirmând că trebuie mai întâi să „analizeze” propunerea înaintată de vechiul său aliat din Orientul Mijlociu în favoarea republicii separatiste.
Vineri, Israelul a devenit primul stat din lume care a recunoscut desprinderea Somalilandului de Somalia, aflată în haos, iar Netanyahu a promis că îi va transmite un mesaj lui Trump, cu care se va întâlni luni.
„Îi voi transmite președintelui Trump disponibilitatea și dorința dumneavoastră de a adera la Acordurile Abraham”, i-a spus Netanyahu președintelui Somalilandului, Abdirahman Mohamed Abdullahi, într-o convorbire video care a marcat succesul diplomatic.
Donald Trump nu se grăbește să recunoască Somalilandul
Trump, însă, a declarat că nu a fost convins și se așteaptă ca discuțiile cu Netanyahu să se concentreze asupra Fâșiei Gaza, unde el a mediat un armistițiu în octombrie și conduce în prezent un Consiliu pentru Pace aprobat de ONU, responsabil cu supravegherea implementării și reconstrucției.
„Cine știe cu adevărat ce este Somaliland?” a întrebat Trump cu voce tare de pe terenul său de golf din West Palm Beach.
Trump părea neimpresionat de oferta statului cu majoritate musulmană de a se alătura Acordurilor Abraham — prin care Bahrain, Maroc, Sudan și Emiratele Arabe Unite au stabilit relații cu Israel — și la fel de puțin impresionat de propunerea Somalilandului de a ceda teren pentru o bază navală americană lângă gura Mării Roșii, notează The Post.
Întrebat despre oferta Somalilandului de a ceda SUA un port pe strategicul Golful Aden, Trump a răspuns cu desconsiderare: „ce mare chestie?!”.
„Totul este în curs de analiză”, a adăugat președintele.
„Vom analiza. Eu analizez multe lucruri și iau întotdeauna decizii bune, care se dovedesc corecte.”
Generalul Dagvin Anderson, șeful Comandamentului Africii al SUA, a vizitat Somaliland luna trecută, alimentând speranțele locale pentru un acord cu Statele Unite, în timp ce unii dintre cei mai fideli susținători MAGA ai lui Trump se arată interesați de această regiune.
Unul dintre cei mai apropiați aliați ai lui Trump din Congres, deputatul Scott Perry (R-Pa.), este inițiatorul „Republic of Somaliland Independence Act”, proiect de lege având cosponsori deputații Tom Tiffany (R-Wis.), Andy Ogles (R-Tenn.) și Tim Burchett (R-Tenn.).
În ultimele săptămâni, Trump a criticat dur Somalia și cetățenii acesteia, pe care i-a acuzat că profită de contribuabilii americani din Minnesota, unde oficialii statului au dat vina pe guvernatorul democrat Tim Walz, fost partener de cursă al vicepreședintei Kamala Harris la alegerile din anul trecut.
Trump declarase în august că ia în considerare recunoașterea Somalilandului, spunând la acel moment: „Ne uităm la asta chiar acum. O întrebare bună, de fapt. Și una complexă, după cum știți. Dar lucrăm la asta chiar acum — Somaliland.”
Lailuma Sadid este fost diplomat în cadrul Ambasadei Republicii Islamice Afganistan în Regatul Belgiei, responsabilă cu relația cu NATO. Ea a participat la cursuri de pregătire NATO și a fost speaker la evenimentele organizate la sediul NATO din Bruxelles, precum și în Țările de Jos, Germania, Estonia și Azerbaidjan. Sadid a fost, de asemenea, jurnalist politic la Agenția de Știri Pajhwok, acoperind Conferința de la Londra din 2006 și summitul de la Lisabona din 2010.
