Uniunea Europeană face unul dintre cei mai importanți pași din ultimii ani în politica de extindere: toate statele membre au aprobat deschiderea primului capitol mare de negocieri cu Ucraina și Republica Moldova. Decizia mută procesul de aderare din zona simbolică în negocieri concrete despre justiție, stat de drept, instituții democratice și reguli europene.
Pentru Bruxelles, miza nu mai este doar extinderea Uniunii, ci și securitatea continentului, într-un moment în care Ucraina se află în război cu Rusia, iar Republica Moldova încearcă să se desprindă definitiv de influența Moscovei.
Toate statele membre ale Uniunii Europene au convenit deschiderea primului cluster de negociere cu Ucraina și Republica Moldova, dedicat fundamentelor procesului de aderare. Prima conferință interguvernamentală pe acest cluster va avea loc luni și va viza statul de drept, instituțiile democratice și valorile de bază ale Uniunii Europene, într-un moment în care liderii europeni prezintă extinderea ca instrument geopolitic pentru pace, securitate și stabilitate pe continent.
Uniunea Europeană va deschide luni primul cluster de negociere cu Ucraina și Republica Moldova, după acordul tuturor statelor membre, într-un pas care transformă negocierile de aderare dintr-un cadru formal într-un proces substanțial pe capitole. Clusterul „Fundamente” este considerat baza procesului de aderare și acoperă statul de drept, instituțiile democratice și principiile pe care este construită Uniunea Europeană.
Președintele Consiliului European, António Costa, a spus că toate statele membre au convenit deschiderea primului cluster de negociere cu Ucraina și Republica Moldova. „La prima conferință interguvernamentală de luni, vom deschide clusterul privind fundamentele, coloana vertebrală a procesului de aderare”, a transmis Costa.
Decizia marchează primul pas substanțial în negocierile de aderare ale Ucrainei și Republicii Moldova după conferințele interguvernamentale din iunie 2024, când negocierile au fost deschise formal. Consiliul Uniunii Europene menționează că prima conferință de aderare cu Republica Moldova a avut loc la 25 iunie 2024, după decizia Consiliului European din decembrie 2023 și aprobarea cadrului de negociere în iunie 2024.
În cazul Ucrainei, Consiliul arată că prima conferință interguvernamentală a avut loc tot la 25 iunie 2024, deschizând formal negocierile de aderare. De atunci, liderii europeni au cerut în mod repetat deschiderea clusterelor de negociere, începând cu „Fundamentele”, pe baza metodologiei de extindere și a principiului meritului.
Roberta Metsola, președinta Parlamentului European, a salutat acordul statelor membre și a legat decizia de poziția susținută de mult timp de Parlament. „O Europă mai mare este o Europă mai puternică și mai sigură”, a transmis Metsola, adăugând că extinderea este „cel mai puternic instrument geopolitic” al Uniunii Europene și că Ucraina și Republica Moldova „aparțin Europei”.
António Costa a prezentat decizia ca pe un semnal politic într-un context geopolitic instabil. El a spus că oferta Uniunii Europene de pace, stabilitate și oportunitate este „de neegalat” și că extinderea rămâne una dintre cele mai mari povești de succes ale Uniunii Europene.
Ursula von der Leyen a transmis că deschiderea clusterului „Fundamente” recunoaște determinarea, curajul și munca depusă de Ucraina și Republica Moldova pentru reforme, inclusiv în condiții de presiune majoră. Ea a spus că acest cluster acoperă valorile și principiile centrale ale Uniunii Europene, de la statul de drept la instituții democratice solide.
Primul „cluster” este și ultimul
Deschiderea primului cluster are o miză practică importantă. În metodologia de extindere, negocierile sunt organizate pe grupuri tematice de capitole, iar clusterul „Fundamente” este cel care stabilește ritmul întregului proces. El privește zonele în care Uniunea Europeană cere rezultate durabile înainte ca aderarea să poată avansa: justiție, drepturi fundamentale, instituții democratice, administrație publică, achiziții publice, statistici și control financiar.
Acordul statelor membre vine după o perioadă în care deschiderea efectivă a primului cluster a fost blocată politic.
Reuters a relatat că toate statele membre au convenit la începutul lunii iunie asupra primului pas în negocierile de aderare cu Ucraina și Republica Moldova, iar Președinția cipriotă a Consiliului Uniunii Europene a început pregătirile pentru deschiderea formală a primului grup de capitole, axat pe standarde democratice și statul de drept.
Parlamentul European ceruse anterior deschiderea rapidă a clusterelor de negociere cu Ucraina și Republica Moldova, începând cu „Fundamentele”. Într-o poziție din martie 2026, eurodeputații au susținut că extinderea trebuie să rămână bazată pe merit și reversibilă, fără scurtături privind valorile și principiile fundamentale ale Uniunii Europene.
Pentru Ucraina, deschiderea clusterului are loc în contextul războiului de agresiune al Rusiei și al reformelor cerute pentru apropierea de Uniunea Europeană. Pentru Republica Moldova, pasul are loc într-un context regional de securitate dificil, în care integrarea europeană este legată de consolidarea instituțiilor, reziliență economică și reducerea vulnerabilităților la influențe ostile.
Mesajul comun al liderilor europeni este că extinderea nu mai este prezentată doar ca un proces tehnic de aliniere legislativă. Prin Ucraina și Republica Moldova, deschiderea primului cluster devine și un semnal geopolitic: Uniunea Europeană își folosește politica de aderare pentru a apropia de ea state aflate în prima linie a confruntării cu Rusia și pentru a reduce zonele gri de securitate de pe continent.
Extinderea UE și pe agenda plenului Parlamentului European
In paralel, luni încep lucările în plen ale PE, la care extinderea UE va fi unul din subiectele centrale.
Urmează să fie votate rapoartele anuale privind progresele Albaniei, Bosniei și Herțegovinei, Georgiei, Kosovo, Macedoniei de Nord, Muntenegrului și Turciei.
Variantele preliminare adoptate în Comisia pentru afaceri externe prezintă Muntenegru și Albania drept statele cele mai avansate în proces, regretă lipsa de progres în Macedonia de Nord, semnalează dificultăți instituționale în Kosovo și indică regres democratic grav în Georgia și Turcia.
Muntenegru va fi în centrul atenției și prin discursul președintelui Jakov Milatović în plen, marți la prânz. Negocierile de aderare ale Muntenegrului au început în 2012, toate cele 33 de capitole de negociere au fost deschise, iar șapte au fost închise provizoriu. Echipa de negociere de la Podgorica și-a fixat obiectivul de a închide negocierile până la sfârșitul anului 2026.
De ce este relevant pentru Chișinău și București?
Cum se știe, dosarul de integrare al Moldovei în UE este legat de cel al Ucrainei, care până acum a fost și locomotiva acestui proces, începând cu depunerea cererilor de aderare în 2022, la scurt timp după invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia. Acum însă, se relatează de la Bruxelles, șansele Ucrainei de a înainta rapid sunt puse din nou sub semnul întrebării, deși toate țările membre înțeleg miza politică imensă a acestui proces.
R. Moldova, spre deosebire de Ucraina, vorbește de Planul B, în caz că drumul său spre aderare ar fi încetinit, ca efect colateral, de problemele Ucrainei. Si acesta ar fi unirea cu România, ca poartă de intrare în UE.
Dar, relata recent corespondenta RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghișan, Bucureștiul ar fi resuscitat si un plan mai vechi , ar putea fi un Plan C, si anume de a pune R. Moldova în „clasa” țărilor candidate din Balcanii de Vest, care ar putea înainta mai repede.
Și încă o noutate veche: Pentru noile state candidate, dacă sunt admise cu anumite condiții, cum pare să propună Germania, susținută si de alte „state fondatoare” ale UE (mai puțin Italia), s-ar putea reactiva renumitul MCV, sau Mecanism de Cooperare și Verificare. Aplicat în premieră României și Bulgariei, după aderarea din 2007, MCV-ul a dat Bruxelles-ului șansa de a urmări evoluția statului de drept si reformele din justiție. Cu rezultate amestecate, cel puțin în România, unde la mai puțin de 3 ani de la ridicarea MCV se vorbește din nou despre o „justiție capturată”, care a scos mii de oameni la proteste de stradă.
(Sursa foto: European Union / Arhivă)
Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului 2eu.brussels, o inițiativă a Euronium.Brussels, în parteneriat cu PRESShub, dedicată explicării modului în care legislația europeană influențează economia, companiile, societatea și cetățenii.)
