Decizia a fost pronunțată de judecătoarea Olimpiea Crețeanu, după două amânări, și intervine la o zi după ce o altă judecătoare a CAB, Georgeana Viorel, a respins o solicitare similară de suspendare formulată împotriva lui Dacian Dragoș.
Potrivit minutei instanței, CAB a respins cererile de suspendare a executării Decretului nr. 774/08.07.2025, prin care președintele Nicușor Dan l-a numit pe Dacian Cosmin Dragoș judecător la CCR, precum și a Hotărârii Senatului nr. 64/24.06.2025 privind numirea lui Mihai Busuioc.
CAB a stabilit că decizia poate fi atacată cu recurs în termen de cinci zile de la comunicare
În același dosar, instanța a respins mai multe excepții invocate de pârâți – printre care excepția inadmisibilității, a tardivității, a lipsei calității procesuale active, a lipsei de interes și a lipsei de obiect, apreciindu-le ca nefondate.
Totodată, CAB a admis cererea formulată de Președintele României privind sesizarea Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate referitoare la interpretarea art. 61 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea CCR.
Excepția vizează modul de interpretare a sintagmei „activitate juridică sau în învățământul juridic superior”, respectiv dacă aceasta include doar activitatea didactică într-o facultate de drept și anumite profesii juridice sau și activități precum cercetarea științifică, consultanța juridică ori predarea disciplinelor de drept în cadrul altor facultăți.
Silvia Uscov a solicitat suspendarea executării decretului prezidențial și a hotărârii Senatului, susținând că Mihai Busuioc și Dacian Cosmin Dragoș nu ar îndeplini condiția constituțională a unei vechimi de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior.
Potrivit reclamantei, această vechime ar trebui să fie realizată exclusiv în exercitarea unor profesii juridice – precum avocat, judecător, procuror, notar sau consilier juridic – ori în cadrul unei facultăți de drept. Ea a susținut că Dacian Cosmin Dragoș a fost cadru didactic la Facultatea de Drept timp de aproximativ trei ani și patru luni, restul activității desfășurându-se la Facultatea de Științe Politice și Administrative a Universității Babeș-Bolyai, care, în opinia sa, nu ar constitui învățământ juridic superior în sens constituțional.
În timpul procesului, reprezentantul Administrației Prezidențiale a solicitat respingerea cererii ca tardiv formulată, arătând că decretul de numire a fost publicat în Monitorul Oficial la 8 iulie 2025, iar plângerea prealabilă a fost depusă la 30 decembrie 2025.
Acesta a mai susținut că există la dosar dovezi că Dacian Cosmin Dragoș a predat exclusiv discipline juridice, precum Drept administrativ, Dreptul Uniunii Europene, Dreptul achizițiilor publice și Dreptul muncii, și a desfășurat activități de cercetare și consultanță juridică, inclusiv ca expert al statului român într-un litigiu internațional.
Dacian Dragoș face parte din grupul de judecători ai CCR care susțin proiectul Guvernului privind reforma pensiilor speciale, grup care deține o majoritate de cinci voturi din nouă în cadrul Curții.
Citește și: Curtea de Apel București judecă cererea de suspendare a numirii a doi judecători CCR
