Organizația de mediu Agent Green propune Guvernului o schimbare de direcție în politica energetică: dezvoltarea unor hidrocentrale cu acumulare prin pompare, amplasate în afara ariilor naturale protejate, în locul continuării proiectelor hidroenergetice clasice care afectează râurile naturale. Soluția ar permite stocarea surplusului produs de parcurile solare și eoliene și folosirea energiei în perioadele cu producție redusă sau consum ridicat.
Propunerea a fost formulată după vizite de documentare realizate de reprezentanții organizației la sisteme energetice din Austria, Elveția, Germania, Norvegia și alte state europene.
Agent Green susține că principala vulnerabilitate a României nu mai este exclusiv lipsa capacităților de producție, ci insuficiența infrastructurii prin care energia disponibilă într-un anumit moment poate fi păstrată și livrată ulterior.
Cum poate fi stocată energia prin „plimbarea apei”
O centrală hidroenergetică cu acumulare prin pompare, cunoscută prin acronimul CHEAP, utilizează două rezervoare aflate la altitudini diferite.
Atunci când producția de energie solară și eoliană depășește consumul, electricitatea disponibilă este folosită pentru a pompa apa din rezervorul inferior în cel superior. Când producția regenerabilă scade sau consumul crește, apa este eliberată și coboară prin instalațiile care funcționează în sens invers, ca turbine, producând din nou electricitate.
Sistemul nu este o sursă primară de energie și nu produce mai multă electricitate decât consumă pentru pompare. Rolul său este să mute energia din perioadele cu surplus și prețuri reduse către orele sau zilele în care sistemul are nevoie de putere suplimentară. Centralele moderne pot avea randamente de peste 70%, unele instalații apropiindu-se de 80%, diferența fiind reprezentată de pierderile inevitabile din procesul de pompare și turbinare. (EERE Energy)
Comisia Europeană consideră hidrocentralele cu pompaj principala formă de stocare de mare capacitate utilizată în Uniunea Europeană. În septembrie 2025, instituția indica aproximativ 46 GW instalați în astfel de capacități la nivelul UE, în timp ce datele din aprilie 2026 arătau că Uniunea dispunea de circa 55 GW de capacități totale de stocare, bateriile reprezentând partea dominantă a noilor proiecte aflate în dezvoltare. (Energy)
Agent Green cere o strategie națională
Organizația solicită Guvernului și Ministerului Energiei elaborarea unei Strategii Naționale pentru Hidrocentralele cu Acumulare prin Pompare. Documentul ar trebui să inventarieze amplasamentele posibile, să excludă ariile naturale protejate și râurile cu valoare ecologică ridicată și să stabilească mecanisme prin care investițiile să poată fi finanțate și remunerate.
Agent Green își exprimă disponibilitatea de a participa la consultări alături de autorități, universități, companii energetice și reprezentanți ai societății civile.
„Nu spunem «nu» hidroenergiei. Spunem «da» hidroenergiei inteligente, amplasate responsabil”, transmite organizația.
Propunerea readuce astfel în discuție o problemă strategică pe care România a amânat-o timp de decenii. Extinderea producției solare și eoliene nu poate continua fără investiții simultane în rețele, capacități de echilibrare și tehnologii de stocare.
Miza nu mai este doar cantitatea de energie pe care România o poate produce într-un an, ci capacitatea de a păstra surplusul și de a-l livra exact atunci când consumatorii și Sistemul Energetic Național au nevoie de el.
Ce spune expertul Dan Rădulescu despre schimbarea paradigmei
Dr. ing. Dan Rădulescu (hidrotehinist) ne-a confirmat, la solicitarea noastră de lămuriri, că experiența internațională arată că „cutia cu unelte avută la dispoziție este mult mai extinsă și sofisticată decât era acum 50 de ani, iar cadrul de reglementare al UE este o realitate pe care România și-a asumat-o o dată cu aderarea la această entitate.”
În plus, acesta spune că aderarea la OCDE aduce la rândul ei nu nou set de bune practici care ridică și mai mult standardul modului în care vrem să activăm – asta apropo de o nouă paradigmă. ”Aș suma, ca o observație mai generală, nu doar în acest subiect, dar și în cel al irigațiilor, și multe altele, că trebuie făcută tranziția, similar ca în domeniul auto, de la o Dacie 1300 din anii 1980, la o Dacie Duster din ziua de azi.”
Ca o concluzie, Dan Rădulescu afirmă răspicat : ”Absolut, o abordare precum cea sugerată trebuie inclusă în portofoliul de soluții alternative ce trebuie să fie considerate.”
Dr. ing. Dan Rădulescu este un specialist hidrotehnist de renume internațional, cu peste 20 de ani de experiență în Statele Unite, unde a activat la Agenția de Protecție a Mediului din California (CalEPA). În prezent, profesează ca și consultant independent și expert în managementul apelor pluviale și protecția mediului.
Complexul Malta–Reißeck, prezentat drept model pentru România
Vizita tehnică a Agent Green s-a încheiat la complexul Malta–Reißeck din Austria, unul dintre cele mai puternice ansambluri hidroenergetice de acumulare din Europa.
În urma lucrărilor de modernizare și extindere, grupul energetic are o capacitate totală de turbinare de aproximativ 1.545 MW și o capacitate de pompare de aproape 1.095 MW. Operatorul austriac VERBUND arată că instalațiile pot prelua surplusul produs de sute de turbine eoliene și îl pot introduce ulterior în rețea, în funcție de necesitățile sistemului energetic. (verbund.com)
Agent Green compară puterea complexului austriac cu producția simultană a celor două reactoare de la Cernavodă. Comparația este relevantă numai în privința puterii maxime care poate fi livrată într-un anumit moment. Cele două tehnologii au însă roluri diferite: reactoarele nucleare asigură producție constantă, în timp ce hidrocentralele cu pompaj furnizează flexibilitate, echilibrare și intervenție rapidă în perioadele de vârf.
„Astăzi nu mai este suficient să produci energie. Trebuie să știi să o stochezi. Nu e mare filozofie. Plimbi apa dintr-un lac în altul și faci energie”, afirmă Gabriel Păun, președintele Agent Green.
Complexul austriac combină rezervoare și instalații cu funcții diferite, ceea ce permite atât echilibrarea zilnică a rețelei, cât și administrarea unor rezerve de apă pe perioade mai lungi. Astfel de amenajări pot răspunde rapid variațiilor producției solare și eoliene, dar pot contribui și la acoperirea diferențelor sezoniere dintre perioadele cu producție abundentă și lunile cu cerere ridicată.
Investiții în afara ariilor naturale protejate
Agent Green susține construirea centralelor cu acumulare prin pompare în afara ariilor naturale protejate și, cu prioritate, în sisteme închise, care nu sunt conectate permanent la râuri sau lacuri naturale.
Aceste proiecte pot utiliza rezervoare artificiale, terenuri deja transformate de activități industriale, foste exploatări miniere sau instalații subterane. Studiile Departamentului pentru Energie al Statelor Unite și ale Laboratorului Național pentru Energie Regenerabilă arată că sistemele închise au, în general, efecte potențiale mai reduse asupra ecosistemelor acvatice decât instalațiile conectate direct la cursuri naturale de apă. (The Department of Energy’s Energy.gov)
Acest lucru nu înseamnă însă că noile amenajări sunt lipsite de impact. Construirea rezervoarelor, galeriilor, drumurilor și liniilor electrice presupune ocuparea terenurilor, consum de materiale, pierderi de apă prin evaporare și posibile efecte asupra peisajului și biodiversității. Fiecare proiect ar necesita evaluări de mediu, analize geologice și studii privind disponibilitatea resurselor de apă.
Organizația consideră însă că asemenea proiecte pot fi dezvoltate fără sacrificarea ultimelor sectoare de râuri naturale, dacă sunt selectate amplasamente deja antropizate și sunt aplicate standarde moderne de proiectare.
Tarnița–Lăpuștești, proiectul discutat de decenii
Cel mai cunoscut proiect românesc de acest tip este centrala Tarnița–Lăpuștești, din județul Cluj, proiectată pentru o putere de aproximativ 1.000 MW.
Investiția este discutată de mai multe decenii, fără ca lucrările să fi început. Ministerul Energiei a relansat în repetate rânduri procedurile, consultările și studiile necesare, însă proiectul nu produce în prezent energie și nu are o decizie finală de investiție.
Raportul anual pentru 2025 al Hidroelectrica arată că o investiție într-o capacitate de stocare prin pompaj precum Tarnița–Lăpuștești ar putea deveni bancabilă în intervalul 2027–2029, cu condiția existenței unui mecanism de remunerare a capacității și flexibilității oferite sistemului energetic. (energie.gov.ro)
Agent Green afirmă că nu se opune proiectului Tarnița–Lăpuștești și nici altor hidrocentrale cu pompaj construite în afara zonelor protejate. Organizația contestă, în schimb, continuarea hidrocentralelor clasice pe cursuri naturale valoroase, în situațiile în care contribuția energetică este redusă, iar pierderile ecologice sunt importante.
[Foto: Barajul Kölnbrein (Kölnbreinsperre), care este componenta centrală și rezervorul principal al Grupului de Centrale Hidroelectrice Malta-Reißeck (Kraftwerksgruppe Malta-Reißeck), situat în landul Carintia din Austria. Sursa foto: Agent Green]
