Extinderea Uniunii Europene spre est, sub presiunea războiului de peste cinci ai a Rusia în Ucraina, este un act dificil de echilibristică politică și diplomatică, între interesele mari, regionale ale UE și sensibilitățile / temerile țărilor membre. Îndemnul președintei R. Moldova, Maia Sandu, adresat Bruxelles-ului, de a găsi „soluții inovative” pentru o eventuală extindere rapidă care să cuprindă țara sa și Ucraina, de care este atașată diplomatic, nu a făcut decât să developeze o realitate: cum integrezi în trei ani, până în 2030, două noi state candidate, amenințate de Rusia, scurtcircuitând procesul îndelungat al negocierilor de aderare, și fără a marginaliza candidații din Balcanii de Vest, unii din ei mult mai avansați în procesul integrării.
Germania încearcă acum să imprime un nou ritm extinderii Uniunii Europene, propunând ca statele candidate să beneficieze de anumite avantaje europene încă înainte de aderarea deplină. Fostul ministru de Externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu, spune într-un interviu cu Liliana Barbăroșie, corespondenta RFI la Chișinău, că inițiativa Berlinului urmărește accelerarea integrării europene prin formule intermediare și o apropiere mai rapidă de instituțiile și piața UE, fără a înlocui procesul clasic de aderare.
Declarațiile au fost făcute în contextul unei scrisori transmise de cancelarul german Friedrich Merz liderilor instituțiilor europene, în care Berlinul propune pentru Ucraina un statut special temporar, până la aderarea deplină. Potrivit inițiativei germane, Kievul ar putea participa la anumite reuniuni ale Consiliului European și ale Consiliului UE fără drept de vot și ar putea avea reprezentanți asociați în unele instituții europene. În paralel, pentru alte state candidate, inclusiv Republica Moldova, Albania și Muntenegru, Berlinul propune „soluții inovatoare” de accelerare a integrării europene, precum acces preferențial la piața unică și implicare mai strânsă în anumite structuri ale UE.
„Germania încearcă să încurajeze o discuție europeană al cărei obiectiv este continuarea și chiar accelerarea procesului de extindere. Evident, unele state pot avansa mai repede, altele mai lent. Acestea sunt detalii”, a declarat Nicu Popescu la RFI.
Fostul ministru de Externe a subliniat că propunerea germană pornește de la faptul că aderarea deplină la Uniunea Europeană rămâne un proces complex și de lungă durată, care presupune reforme ample, implementarea acquis-ului comunitar și ratificarea finală în parlamentele tuturor statelor membre.
„Nu se pune problema existenței unor state membre ale Uniunii Europene fără drept de vot. Se discută despre perioada de dinaintea aderării efective la Uniunea Europeană, proces care durează, deoarece există etapa implementării acquis-ului, apoi îndeplinirea condițiilor și, ulterior, etapa ratificării în parlamentele naționale ale statelor membre ale Uniunii Europene”, a explicat Nicu Popescu.
În opinia sa, mesajul principal transmis de Berlin este că extinderea Uniunii Europene trebuie accelerată, iar statele candidate ar trebui să poată beneficia mai rapid de anumite componente ale integrării europene, fără a aștepta finalizarea întregului proces de aderare.
„Germania le reamintește partenerilor europeni că procesul de extindere trebuie să continue și să fie accelerat”, a subliniat fostul ministru.
El a precizat că toate etapele clasice ale aderării rămân valabile și nu sunt eliminate.
„Toate aceste etape rămân în vigoare. Nu se renunță la ele. Însă, atât timp cât ele durează, sunt propuse anumite formule accelerate”, a declarat Nicu Popescu.
Potrivit acestuia, Germania insistă inclusiv pentru deschiderea rapidă a negocierilor pe toate cele șase clustere de aderare.
„Am văzut în detaliu propunerea germană și ea reiese, în primul rând, din faptul că procesul de aderare la Uniunea Europeană, așa cum este conceput astăzi, trebuie să continue și să fie accelerat. Germania insistă ca negocierile pe toate cele șase clustere să înceapă cât mai curând posibil. Totodată, Berlinul accentuează că aderarea și extinderea Uniunii Europene trebuie accelerate și că acest lucru este în interesul atât al Uniunii Europene, cât și al statelor candidate”, a declarat Nicu Popescu.
În cazul Ucrainei, propunerea germană include acordarea unor garanții suplimentare de securitate înainte de aderarea deplină. Berlinul propune extinderea aplicabilității articolului 42.7 din Tratatul UE, care prevede asistență reciprocă între statele membre în caz de agresiune.
Continuarea, pe RFI.romania
Citește și: Cum se vede Uniunea Europeană de la Chișinău
(Sursa foto: EC – Audiovisual Service)
