Președinta Curții Constituționale a României, Simina Tănăsescu, a explicat în detaliu motivele care au stat la baza deciziei fără precedent de anulare a alegerilor prezidențiale din 2024, subliniind că aceasta s-a fundamentat pe încălcări grave ale Constituției și ale legislației electorale, potrivit digi24.ro.
Te-ar mai putea interesa și: Abrudean: Alegerile din Ungaria confirmă direcția proeuropeană a regiunii
De ce au fost anulate alegerile prezidențiale. Explicațiile președintei CCR
Potrivit acesteia, hotărârea s-a sprijinit pe trei argumente principale, „extrem de solid ancorate” în legea fundamentală: încălcarea drepturilor electorale ale alegătorilor, afectarea dreptului de a fi ales al candidaților și nerespectarea flagrantă a regulilor privind finanțarea campaniei electorale.
Simina Tănăsescu a insistat că decizia nu a fost una ușoară, dar a fost luată în mod responsabil și echilibrat, după o analiză atentă a tuturor informațiilor disponibile. Ea a descris-o ca fiind „o decizie asumată” și „calmă”, rezultatul unui proces de evaluare juridică complex, care a inclus și verificări externe. Astfel, hotărârea CCR a trecut inclusiv prin testele unor organisme internaționale precum Comisia de la Veneția și Comisia Europeană, ceea ce, în opinia sa, îi consolidează legitimitatea.
Un element esențial în luarea deciziei l-a reprezentat apariția unor informații noi, provenite din documente desecretizate, care au indicat posibile nereguli grave în desfășurarea campaniei electorale. Aceste informații au devenit disponibile abia spre finalul procesului electoral, în momentul validării rezultatelor, ceea ce a impus o analiză suplimentară din partea Curții. Printre aspectele problematice evidențiate se numără situații în care un candidat ar fi înregistrat creșteri spectaculoase de popularitate în condițiile unor cheltuieli de campanie declarate ca fiind inexistente, fapt ce ridică suspiciuni serioase privind corectitudinea procesului electoral.
De asemenea, Tănăsescu a explicat că anumite componente ale campaniei electorale – precum modul de desfășurare și comunicare – țin de competența altor instituții ale statului, însă atunci când sunt afectate drepturi fundamentale, în special dreptul de vot, CCR are obligația de a interveni. Ea a subliniat că analiza acestor încălcări nu putea fi realizată anterior, întrucât informațiile relevante nu erau disponibile publicului sau instituțiilor.
Decizia CCR din 6 decembrie 2024, adoptată în unanimitate, a dus la anularea completă a alegerilor prezidențiale și reluarea întregului proces de la zero.
