După ce istoricul britanic Dennis Deletant a acuzat, într-un interviu pentru Europa Liberă Moldova, că Serviciul Român de Informații (SRI) poartă o parte din responsabilitatea pentru actuala criză politică din România, fostul deputat și omul de afaceri Sebastian Ghiță a publicat pe Facebook un presupus document al fostei Securități care îl prezintă pe istoricul britanic drept agent al serviciilor secrete de la Londra. O analiză realizată cu ajutorul ChatGPT indică însă mai multe elemente care ridică semne de întrebare asupra autenticității documentului.
Afaceristul fugar Sebastian Ghiță a publicat pe pagina sa de Facebook fotografia unui document atribuit Departamentului Securității Statului.
Documentul, datat 21 aprilie 1986, îl prezintă pe Deletant drept un presupus agent al serviciilor britanice, trimis în România pentru a desfășura activități de influență și provocare în jurul unor oficiali ai regimului comunist.
Autenticitatea documentului nu este însă demonstrată. Având în vedere aspectul său atipic, am solicitat o analiză preliminară folosind ChatGPT, instrument bazat pe inteligență artificială, pentru a identifica eventuale elemente care ar putea ridica suspiciuni.
Aspecte suspecte
Analiza nu spune clar că documentul este fals, însă identifică mai multe aspecte incompatibile sau neobișnuite pentru un document dactilografiat în 1986.
Printre observațiile formulate se numără uniformitatea foarte mare a textului. Potrivit analizei, documentele redactate la mașina de scris prezentau, în mod obișnuit, litere ușor decalate, diferențe de intensitate, caractere deformate și spațiere imperfectă. În cazul fotografiei publicate de Ghiță, textul apare remarcabil de uniform, apropiat, ca aspect, de un font modern precum Times New Roman. Totodată, analiza subliniază că acest efect ar putea proveni și din scanare sau dintr-o copie xerox de bună calitate.
Un alt element remarcat este alinierea foarte precisă a paragrafelor. În anii ’80, justificarea aproape perfectă a textului era dificil de obținut pe o mașină de scris, chiar și de către dactilografe experimentate.
De asemenea, în fotografie nu sunt vizibile urme specifice documentelor autentice din acea perioadă, precum ștersături, litere suprapuse, corecturi sau caractere rebatute.
Întrebat cum ar putea fi contrafăcut un asemenea document, ChatGPT indică mai multe scenarii posibile. Cea mai simplă metodă ar presupune utilizarea unui document autentic, scanarea acestuia, modificarea în format digital a unor elemente precum data, numărul de înregistrare, numele persoanelor sau unitatea militară, urmată de tipărire, xeroxare și o nouă scanare. Într-o fotografie, astfel de intervenții pot deveni dificil de identificat.
Ghiță „controla” SRI
Programul atrage atenția și asupra unei probleme de metodologie istorică. Documentele apărute în spațiul public sunt adesea prezentate fără contextul arhivistic, fără indicarea fondului documentar și fără posibilitatea verificării lanțului de custodie. În lipsa acestor elemente, valoarea probatorie a unui document rămâne limitată, chiar dacă acesta pare autentic la prima vedere.
Momentul publicării ridică, la rândul său, semne de întrebare. Postarea lui Sebastian Ghiță a venit la doar o zi după declarațiile lui Dennis Deletant privind rolul SRI în actuala situație politică din România.
Contextul este cu atât mai interesant cu cât Sebastian Ghiță cunoaște îndeaproape activitatea serviciilor de informații. În 2015, acesta a fost membru al Comisiei parlamentare pentru controlul activității SRI, structură însărcinată cu supravegherea democratică a serviciului. Ulterior, Ghiță a fugit din România înainte de pronunțarea unor hotărâri definitive în dosarele în care era cercetat pentru fapte de corupție și s-a stabilit în Serbia, unde autoritățile române au încercat fără succes să obțină extrădarea sa.
Sebastian Ghiță este un fost deputat PSD și fondator al grupului de firme Asesoft și al postului România TV. În perioada în care se afla la apogeul influenței sale politice și economice, a fost considerat unul dintre oamenii cu cele mai puternice conexiuni în zona serviciilor de informații și a instituțiilor de forță ale statului. În 2016, pe numele său au fost deschise mai multe dosare penale pentru acuzații de corupție, trafic de influență și dare de mită. La sfârșitul aceluiași an a dispărut din România, fiind localizat ulterior în Serbia, unde locuiește și în prezent după ce instanțele sârbe au respins solicitările de extrădare formulate de autoritățile române.
