DIR NEWS

Anticipând decapitarea conducerii, Garda și-a delegat deja responsabilitățile la nivel inferior, înainte de atacul american-israelian, o strategie menită să crească reziliența, dar care ar putea genera erori de calcul sau extinderea conflictului, pe măsură ce ofițeri de rang mediu au fost împuterniciți să lanseze atacuri asupra statelor vecine. Iranul a tras chiar și asupra Turciei, membră NATO.

În Iran, rolul central al Gărzii la toate nivelurile sistemului și abordarea sa strictă de securitate fac mai dificilă declanșarea unor proteste, diminuând astfel orice speranță americană sau israeliană ca atacul să genereze o răsturnare a regimului.

Alegerea următorului lider suprem, după moartea ayatollahului Ali Khamenei, ar putea consolida și mai mult rolul Gărzii, a declarat Kasra Aarabi, șef al cercetării privind Garda la organizația United Against Nuclear Iran, cu sediul în SUA.

Fiul lui Khamenei, Mojtaba, văzut drept candidat probabil, are legături foarte apropiate cu Garda, exercitând control semnificativ și beneficiind de sprijin extins, inclusiv din partea ofițerilor juniori mai radicali.

„Dacă conflictul se oprește brusc și regimul supraviețuiește, putem fi siguri că Garda va avea un rol și mai important”, a comentat Aarabi.

Strategia de descentralizare a Gărzii, esențială

Reuters a discutat cu șase surse iraniene și regionale apropiate Gărzii, care au confirmat că aceasta a preluat un rol mult mai amplu în ierarhie de la începutul războiului în 2026 și că este implicată acum în fiecare decizie majoră.

Un oficial de securitate apropiat Gărzii a spus că noul comandant al Gărzii, Ahmad Vahidi, a fost prezent la toate întâlnirile de rang înalt, iar obiectivul principal rămâne supraviețuirea sistemului islamic revoluționar și atingerea scopurilor acestuia.

Vice-ministrul apărării și membru al Gărzii, Reza Talaei nik, a explicat într-un interviu TV că fiecare nivel din structura de comandă are succesorii desemnați trei trepte mai jos, gata să preia imediat atribuțiile în cazul unei pierderi.

Anul trecut, loviturile israeliene l-au ucis pe conducătorul general al Gărzii și pe șefii unităților de informații, aerospațiale și economice. În 2026, când a reînceput conflictul o lovitură aeriană l-a ucis ultimul comandant al Gărzii, Mohammad Pakpour.

Decentralizarea face parte din doctrina Gărzii de aproape 20 de ani, fiind dezvoltată după prăbușirea forțelor irakiene în timpul invaziei conduse de SUA din 2003. „Ideea a fost să descentralizăm astfel încât, dacă o provincie este atacată, să se poată apăra și să mențină autoritatea regimului”, a explicat Aarabi.

Garda combate amenințările externe și interne

Planul a fost conceput pentru ca Garda să continue să acționeze atât ca principal vârf de lance al răspunsului militar iranian la atacurile externe, cât și ca forță de menținere a securității interne.

Această abordare pare să funcționeze pentru moment, deși atacurile susținute care vizează atât liderii seniori, cât și pe cei mai juniori ar putea testa capacitatea Gărzii de a menține coerența strategică.

Deși Garda Revoluționară a Iranului nu este o unitate complet omogenă, ci are rivalități și dispute interne, sursele spun că sunt mai „uniți ca niciodată, când Iranul este atacat”.

Totuși, la numai cinci zile de la atacurile israeliene și americane au existat semne că structura de comandă începe să se degradeze, observându-se atacuri tot mai neregulate asupra țintelor civile din monarhiile din Golf.

Ministrul de externe Abbas Araqchi a spus că răspunsul Iranului la atac fusese deja planificat. „Aceste unități operează pe baza instrucțiunilor generale date în prealabil, nu prin comandă directă în timp real de la conducerea politică actuală”, a declarat el pentru Al Jazeera.

Garda este implicată în aproape fiecare decizie strategică luată în Iran, chiar și dincolo de rolul central pe care îl avea înainte de război, putând conta în continuare pe o conducere politică supraviețuitoare, în care cei trei cei mai importanți membri sunt foști membri ai Gărzii.

Imperiul politic și economic al Gărzii

Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice a fost fondat după Revoluția din 1979 pentru a apăra Iranul împotriva dușmanilor interni și externi și ca contrapondere la forțele armate regulate.

Răspunzând direct liderului suprem, Garda a devenit un stat în stat, combinând puterea militară, rețelele de informații și influența economică pentru a menține supraviețuirea sistemului islamic de putere.

Această poziție a fost testată imediat după revoluție, când invazia Irakului a declanșat un război de opt ani, experiență formativă pentru mulți lideri iranieni actuali.

Figuri importante care au servit în Garda în timpul războiului ocupă acum pozițiile critice în Iran sunt președintele Masoud Pezeshkian a fost chirurg pe câmpul de luptă, speakerul Parlamentului Mohammad Baqer Qalibaf a luptat pe front și a condus unitatea aeriană a Gărzii, iar Ali Larijani, principal consilier al lui Khamenei, a fost ofițer de stat major.

De la începutul anilor 2000, odată cu intrarea generației de război în funcții de conducere și accelerarea confruntării cu Occidentul, rolul Gărzii în statul iranian a crescut.

Garda a preluat controlul asupra programului nuclear iranian și, pe măsură ce sancțiunile au afectat economia, a devenit actor principal și în sectorul economic, prin divizia de construcții Khatam al-Anbia, câștigând contracte majore, inclusiv în sectorul energetic.

De asemenea, Garda a devenit canalul principal către proxy-urile șiiți din Orientul Mijlociu, iar paramilitarii voluntari Basij au fost folosiți pentru a suprima nemulțumirile interne.

Citește și: The Times of Israel: Netanyahu nu poate spune dacă poporul iranian va răsturna regimul de la Teheran și a lansat avertismente la adresa noului lider suprem al Iranului