Președintele rus Vladimir Putin l-a propus surprinzător pe fostul cancelar german, social-democratul Gerhard Schröder, drept un posibil nou mediator pentru încheierea războiului din Ucraina. Ideea a fost imediat criticată în Germania, unde experți și politicieni o descriu drept o „ofertă otrăvită” și o manevră strategică a Kremlinului.
Putin a declarat la Moscova că și-ar dori ca Schröder să joace un rol în eventuale negocieri de pace. Însă, potrivit unor reprezentanți ai SPD, un mediator credibil „nu poate fi pur și simplu prietenul lui Putin”.
Jurnaliști și analiști politici germani consideră că propunerea face parte dintr-o strategie calculată a Kremlinului. Corespondentul ZDF la Moscova, Armin Coerper, a descris inițiativa drept „o mutare tipică de șah a lui Putin”.
„Nu cred că în următoarele zile fostul cancelar german va sta la aceeași masă cu Putin și Zelenski”, a spus Coerper. În opinia sa, liderul rus urmărește în realitate să îl mențină implicat pe președintele american Donald Trump în dosarul ucrainean, în contextul în care atenția Washingtonului s-a mutat tot mai mult spre conflictul cu Iranul.
Potrivit analistului, Putin preferă să negocieze direct cu Trump și folosește numele lui Schröder pentru a exercita presiune politică și pentru a introduce în ecuație un mediator european favorabil Moscovei.
Publicistul și politologul german Albrecht von Lucke a mers și mai departe, spunând că propunerea lui Putin este „o ofertă otrăvită” care a reușit deja să provoace tensiuni în politica germană.
Von Lucke afirmă că Ucraina nu îl poate considera pe Schröder un negociator neutru. Deși fostul cancelar a condamnat invazia rusă ca fiind contrară dreptului internațional, el a susținut în repetate rânduri că Rusia nu trebuie „demonizată pe termen nelimitat”.
„Schröder nu s-a distanțat niciodată decisiv de prietenia cu Putin”, a spus analistul german, care l-a descris drept „omul lui Putin”.
Schröder și o relație prea apropiată cu Putin
Fostul cancelar german Gerhard Schröder a avut un rol central în lansarea și promovarea proiectului Nord Stream 1, atât în perioada în care conducea guvernul german, cât și după plecarea din funcție.
Relația sa apropiată cu președintele rus Vladimir Putin a făcut din Schröder una dintre cele mai controversate figuri europene asociate proiectului energetic ruso-german.
Nord Stream 1 a fost conceput pentru a transporta gaze naturale direct din Rusia în Germania prin Marea Baltică, ocolind țări de tranzit precum Ucraina și Polonia. Proiectul a fost susținut puternic de Schröder în ultimii ani ai mandatului său de cancelar.
În septembrie 2005, cu doar câteva săptămâni înainte să piardă alegerile federale, guvernul său a aprobat acordul politic-cheie cu Rusia pentru construirea conductei.
La scurt timp după ce a părăsit cancelaria, Schröder a acceptat funcția de președinte al comitetului acționarilor companiei Nord Stream AG, controlată majoritar de gigantul rus Gazprom.
Numirea sa, la doar câteva săptămâni după ieșirea din funcție, a provocat critici puternice în Germania și în alte state europene, fiind văzută drept un posibil conflict de interese.
Schröder a devenit ulterior unul dintre cei mai influenți lobbyiști europeni ai cooperării energetice cu Rusia. El a apărat constant Nord Stream 1 și mai târziu Nord Stream 2, susținând că proiectele sunt „pur economice” și necesare pentru securitatea energetică a Europei.
Criticii au argumentat însă că gazoductele au crescut dependența Europei de gazul rusesc și au slăbit poziția strategică a Ucrainei ca țară de tranzit.
State precum Polonia și țările baltice au avertizat încă de la început că Nord Stream este un proiect geopolitic care permite Rusiei să exercite presiuni asupra Europei de Est. Statele Unite au criticat de asemenea proiectul, atât în timpul administrațiilor Bush și Obama, cât și ulterior, argumentând că Europa devine prea dependentă de energia rusă.
După invazia rusă în Ucraina din 2022, relația lui Schröder cu companiile ruse și apropierea sa de Putin au devenit și mai controversate. Fostul cancelar a refuzat mult timp să se distanțeze clar de liderul de la Kremlin, iar mai multe instituții germane i-au retras privilegii și funcții onorifice.
La Moscova, consilierul Kremlinului Yuri Ushakov a declarat că emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner ar putea vizita în curând Moscova pentru continuarea dialogului cu partea rusă, relatează Kyiv Independent.
„Mai devreme sau mai târziu, cred că destul de curând, colegii noștri obișnuiți Steve Witkoff și Kushner vor veni la Moscova și vom continua dialogul cu ei”, a spus Ușakov pentru publicația de stat rusă Vesti, pe 10 mai.
Witkoff și Kushner, principalii emisari ai președintelui american Donald Trump pentru negocierile de pace privind războiul din Ucraina, au vizitat ultima dată Moscova pe 22 ianuarie, când s-au întâlnit cu președintele rus Vladimir Putin, fără să obțină însă un progres major spre un acord final.
În ciuda vizitelor repetate în Rusia, cei doi emisari nu au ajuns încă la Kiev. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că aceștia ar putea vizita Ucraina la sfârșitul primăverii sau începutul verii.
Pentru moment, Kemlinul nu a renunțat la pretențiile sale maximaliste, începând cu cererea ca Ucraina să cedeze întreaga regiune Donbas, inclusiv zone aflate încă sub control ucrainean, considerate strategice pentru apărarea Kievului.
Potrivit lui Ușakov, negocierile de pace nu vor avansa „indiferent câte runde de discuții vor exista” până când Ucraina nu își retrage trupele din Donbas. Oficialul rus a susținut că autoritățile de la Kiev „știu” că, „mai devreme sau mai târziu”, vor trebui să renunțe la regiune.
Ucraina a respins ferm orice cedare suplimentară de teritoriu și amintește că Rusia nu a reușit să cucerească integral Donbasul în ciuda anilor de ofensivă și a pierderilor masive suferite pe front.
(FOTO: AGERPRES FOTO / EPA)
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
