S-a comentat mult despre eforturile secretarului general NATO, Mark Rutte de a câștiga bunăvoința președintelui american Donald Trump înainte de summitul de la Ankara, intrat în a doua și ultima zi, ca să asigure o reuniune coerentă, concentrată pe marile provocări cu care se confruntă Alianța: creșterea cheltuielilor pentru apărare, întărirea flancului estic în fața pericolului rusesc, sprijinul pentru Ucraina și atenuarea tensiunilor trans-atlantice. Pe scurt, să demonstreze unitatea NATO.
Planurile de acasă nu se potrivesc cu cele din târg
În perioada premergătoare summitului, Trump și-a intensificat criticile la adresa aliaților europeni, pe care îi acuză că profită de protecția militară oferită de Statele Unite fără să contribuie suficient financiar.
Rutte a contracarat intensificându-și eforturile de a-l ține pe Trump ancorat în Alianță. A recurs la gesturi de curtoazie și elogii publice (pentru care a fost criticat în multe capitale europene), dar și la prezentări vizuale menite să evidențieze creșterea cheltuielilor militare ale statelor membre.
Sosit la Ankara, tonul președintelui american nu numai că nu s-a temperat. Trump a reluat unele din cele mai provocatoare subiecte, cum ar fi anexarea Groenlandei sau retragerea masivă a trupelor americane din Europa, nu din considerente strategice, ci ca „pedeapsă” pentru faptul că aliații europeni nu au sprijinit Statele Unite în atacul asupra Iranului, de la începutul anului.
Mai mult, Trump a sugerat că și-ar fi pierdut interesul față de apărarea Europei și ca urmare a deciziilor politice luate de liderii europeni în domenii precum imigrația și energia, relatează Reuters.
„Am fost foarte dezamăgit de NATO. Nu am fost tratați cum trebuie după ceea ce am făcut în Iran. Nu avem nevoie de ajutorul nimănui, dar înainte să cer ceva, ei spuneau deja că nu vor fi alături de noi”, le-a declarat Trump jurnaliștilor.
De ce nu Groenlanda?!
Trump a readus în discuție și disputa privind Groenlanda, sugerând că diferendul legat de insula care aparține Danemarcei, stat membru NATO, i-a afectat relațiile cu Alianța.
„Danemarca nu investește cu adevărat în Groenlanda, dar insula este extrem de importantă pentru Statele Unite și este înconjurată de nave chineze și rusești. Groenlanda ar trebui să fie controlată de SUA, nu de Danemarca. Iar ei nu au fost de acord, în ciuda tuturor banilor pe care îi cheltuim pentru a-i ajuta în fața Rusiei”, a afirmat președintele american.
Replica a venit imediat: premierul danez Mette Frederiksen a declarat din nou „Groenlanda nu este de vânzare”, fără multe alte comnetarii, relatează televiziunea publică daneză DR. Mai tranșantă a fost reacția groenlandezilor: sute s-au adunat spontan la Nuuk, capitala insulei, în fața noii clădiri impozante a consulatului american, și timp de două minute, cu spatele întors la clădire, au scandat „Nu suntem de vânzare”.
„Sper ca toate țările NATO să respecte suveranitatea Danemarcei” a mai spus Frederiksen.
Ne-am putea și retrage
„Nu trebuie să mai cheltuim niciun ban”, a mai declarat Trump la conferința de presă de la Ankara.
„Am putea pur și simplu să ne retragem toate trupele din Europa, pentru că, după cum probabil ați observat, Europa este un loc foarte diferit față de acum 20 de ani. Ar face bine să fie foarte atentă la imigrație și la energie. Dacă nu este atentă la aceste două lucruri, nu va mai exista o Europă”, a mai declarat Trump.
După care a reluat plângerea tradițională, și anume că aliații NATO investesc prea puțin în apărare și depind excesiv de Statele Unite – acuzații la care statele europene încearcă să răspundă prin anunțarea unor programe de cooperare militară în valoare de miliarde de euro.
„De ce să cheltuim sute de miliarde de dolari, iar ei nu sunt alături de noi? Noi am fost întotdeauna alături de ei”, a spus liderul american.
Clauza de apărare colectivă a NATO , renumitul Articolul 5, a fost activată o singură dată în istoria Alianței, după atentatele teroriste din 11 septembrie 2001 asupra Statelor Unite, când aliații au participat alături de armata americană la operațiunile din Afganistan.
Scurt și eficient
Discuțiile în plen, de miercuri, sunt programate să dureze numai trei ore, dar secretarul general NATO speră să fie trei ore care să aducă „rezultate concrete” și în care aliații să-l convingă pe președintele american că și-au mărit deja, substanțial, cheltuielile de apărare.
„Numai în ultimul an, aliații europeni și Canada și-au majorat cheltuielile pentru apărare cu aproape 20% față de anul precedent, ceea ce înseamnă încă 139 de miliarde de dolari”, a reamintit Rutte încă de marți.
Liderii europeni speră că aceste creșteri consistente ale bugetelor de apărare îl vor convinge pe președintele american Donald Trump de valoarea alianței și îl vor determina să își reafirme angajamentul ferm față de NATO.
Solidaritate pe bani
Potrivit Reuters, statele membre intenționează să adopte o declarație comună în care să reafirme că sprijinul pentru Articolul 5 al Tratatului NATO – clauza apărării colective, cunoscută și drept „principiul toți pentru unul și unul pentru toți” – rămâne „de neclintit”.
Articolul 5 reprezintă fundamentul NATO de 75 de ani și prevede că un atac împotriva unui stat membru este considerat un atac împotriva întregii Alianțe.
„Donald Trump a pus în repetate rânduri sub semnul întrebării Articolul 5. Dacă summitul de la Ankara va reuși să reafirme fără echivoc acest angajament, va fi un succes major”, comentează un înalt diplomat european pentru AP.
Zelenski cere noi sisteme Patriot
Sprijinul pentru Ucraina este, de asemenea, unul dintre subiectele centrale ale summitului.
Președintele Volodimir Zelenski, prezent la Ankara, le-a cerut marți statelor NATO să furnizeze mai multe sisteme de apărare antiaeriană, după seria de atacuri cu rachete asupra Kievului din ultima săptămână.
„Suntem capabili să facem aproape totul singuri, însă când vine vorba despre apărarea antiaeriană avem nevoie de voința partenerilor noștri”, a declarat liderul ucrainean.
Citește și: Războiul dronelor: Ucraina lovește Siberia și flota fantomă a Rusiei
Zelenski urmează să se întâlnească cu Donald Trump în marja summitului, iar sistemele Patriot sunt așteptate să se afle în centrul discuțiilor.
Iranul nelipsit
Iranul va fi, de asemenea, unul dintre subiectele centrale ale summitului NATO, într-o încercare de a răspunde criticilor formulate de Donald Trump.
De la începutul conflictului, mai multe state europene au refuzat să permită avioanelor militare americane să utilizeze bazele și spațiul lor aerian. În conferința de presă de marți, Trump a afirmat că Italia, Germania și Franța s-au numărat printre țările care au refuzat să ofere sprijin Statelor Unite în confruntarea cu Iranul.
„Noi îi ajutăm pe ei, dar nu sunt sigur că ei ar fi acolo pentru noi”, a spus Donald Trump.
Totuși, în ultimele săptămâni, mai mulți aliați europeni ai SUA din NATO au anunțat că sunt dispuși să contribuie la stabilizarea regiunii. Săptămâna trecută, Franța și Marea Britanie au anunțat că vor conduce o misiune menită să asigure libertatea navigației prin Strâmtoarea Ormuz.
Dacă totul merge după plan, cei 32 de șefi de state și guverne vor conveni o declarație comună iar reuniunea se va încheiat, cum este programat, cel târziu la ora 15:00.
(Sursa foto: NATO)
