Autoritățile române depun eforturi susținute pentru a evita retrogradarea ratingului de țară în categoria „junk” (investiții speculative), o evoluție care ar avea consecințe economice serioase, potrivit lui Cristian Bichi, consilier al guvernatorului Banca Națională a României. O astfel de retrogradare ar face mai dificil accesul României la finanțare pe piețele internaționale și ar duce la creșterea costurilor de împrumut atât pentru stat, cât și pentru companii, potrivit Agerpres.
Te-ar mai putea interesa și: BNR: Inflația va urca temporar în perioada martie–iunie 2026, influențată de scumpirea combustibililor și efectele fiscale anterioare
România la un pas de „junk”. Avertisment BNR privind riscul creșterii costurilor de împrumut
Bichi explică faptul că ratingurile de credit sunt acordate de agenții specializate, precum Standard & Poor’s, Moody’s și Fitch Ratings, cunoscute drept „Big Three”. Aceste instituții oferă evaluări independente privind capacitatea și voința unui stat sau a unei entități de a-și plăti datoriile la timp, reducând astfel incertitudinea pentru investitori.
Ratingul de credit nu reprezintă o garanție, ci o opinie fundamentată asupra riscului de neplată, având un rol esențial în funcționarea piețelor financiare și în stabilirea costurilor de finanțare. În cazul statelor, ratingul suveran reflectă atât soliditatea economică, cât și disciplina fiscală și capacitatea guvernului de a-și respecta obligațiile financiare.
În prezent, România se află la limita inferioară a categoriei recomandate pentru investiții („investment grade”). Conform celei mai recente evaluări realizate de Standard & Poor’s, țara are un rating de BBB- pe termen lung și A-3 pe termen scurt, cu perspectivă negativă. Această poziție reprezintă ultima treaptă înainte de retrogradarea în categoria „junk”, ceea ce indică o vulnerabilitate ridicată la evoluțiile economice adverse.
Perspectiva negativă semnalează riscul unei eventuale deteriorări a ratingului în următorii doi ani, în cazul în care dezechilibrele economice — precum deficitul bugetar și cel extern — nu sunt corectate. Totuși, agenția menționează că perspectiva ar putea reveni la „stabilă” dacă economia își revine și indicatorii macroeconomici se îmbunătățesc.
Bichi subliniază că o eventuală retrogradare ar avea efecte în lanț: statul s-ar împrumuta mai scump, iar acest lucru s-ar transmite automat și în costurile de finanțare ale firmelor și populației. În plus, interesul investitorilor ar putea scădea, afectând stabilitatea economică generală.
