Sectorul cultural continuă să își consolideze rolul în economia Uniunii Europene, însă România rămâne mult în urma celorlalte state membre în ceea ce privește numărul persoanelor angajate în acest domeniu. Potrivit datelor publicate de Eurostat și prezentate de Euronews, în anul 2025 aproape 8,9 milioane de persoane lucrau în sectorul cultural la nivelul Uniunii Europene, reprezentând 4,3% din totalul angajaților. Comparativ cu anul precedent, numărul locurilor de muncă din cultură a continuat să crească, semn că domeniul își revine după dificultățile ultimilor ani și își consolidează contribuția la economia europeană, potrivit mediafax.ro.
Te-ar mai putea interesa și: Ciprian Ciucu pregătește o nouă strategie culturală pentru București: Platformă online și consultări publice pentru viitorul Capitalei
România, pe ultimul loc în UE la numărul angajaților din cultură. Bruxellesul promite un sprijin mai mare pentru sector
În ciuda acestei evoluții pozitive la nivel european, România se situează pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește ponderea angajaților din sectorul cultural. Conform datelor Eurostat, doar 1,8% dintre persoanele ocupate din România lucrează în domenii precum artele, muzica, teatrul, patrimoniul cultural, designul sau industriile creative. Procentul este de peste două ori mai mic decât media europeană și evidențiază decalajul semnificativ dintre România și majoritatea statelor membre.
La polul opus al clasamentului se află Țările de Jos, unde 5,7% dintre angajați activează în domeniul cultural, urmate de Estonia, cu 5,3%, și Malta, cu 5,1%. România este urmată în clasament doar de state precum Slovacia, cu 3,3%, și Irlanda, cu 3,4%, însă diferența față de media Uniunii Europene rămâne considerabilă.
Statisticile arată că sectorul cultural european este unul divers și include o gamă largă de profesii, de la artiști, actori, muzicieni și dansatori până la specialiști în patrimoniu, design, arhitectură, producție culturală, industrii creative și alte activități conexe. Aproape jumătate dintre persoanele care lucrează în aceste domenii au vârste cuprinse între 30 și 49 de ani, iar majoritatea dețin studii universitare, ceea ce reflectă nivelul ridicat de calificare al forței de muncă din acest sector.
În paralel cu publicarea acestor date, instituțiile europene au făcut un pas important în sprijinul culturii. Consiliul Uniunii Europene, Parlamentul European și Comisia Europeană au semnat, pentru prima dată, o declarație comună dedicată culturii, intitulată „Europe for Culture – Culture for Europe”. Documentul stabilește direcțiile strategice pe care Uniunea Europeană intenționează să le urmeze în următorii ani pentru consolidarea sectorului cultural și recunoaște rolul esențial al culturii în societate și economie.
Declarația evidențiază faptul că domeniul cultural se confruntă cu provocări majore generate de evoluțiile tehnologice și sociale, precum dezvoltarea inteligenței artificiale, răspândirea dezinformării, schimbările climatice, transformarea digitală și impactul problemelor de sănătate mintală asupra lucrătorilor din acest sector. În acest context, instituțiile europene consideră că este necesară o protecție mai eficientă a industriilor culturale și creative.
Printre principiile promovate prin declarație se numără apărarea libertății artistice, îmbunătățirea condițiilor de muncă ale artiștilor și ale celorlalți profesioniști din domeniu, precum și dezvoltarea unor sisteme mai eficiente de protecție socială pentru lucrătorii din cultură. Documentul pune accent și pe recunoașterea contribuției culturii la consolidarea identității europene și la dezvoltarea economică și socială a statelor membre.
Totuși, declarația are în principal o valoare politică și simbolică, fără caracter obligatoriu. Fiecare stat membru va decide în mod independent dacă și în ce măsură va transpune aceste principii în legislația națională, în politicile publice sau în programele de finanțare dedicate culturii.
